Buturuga mică, bine plasată, răstoarnă lanţul mare de retail

Din ce în ce mai multe reţele internaţionale de retail deschid unităţi în ţară, dar, în paralel cu acestea, creşte şi numărul unităţilor locale. Din cele aproape 800 de magazine, peste 500 sunt româneşti. Obiceiul de consum al orăşeanului pare să se fi schimbat. Frecvenţa de vizitare a magazinelor s-a intensificat în 2006, pe fondul unor coşuri de cumpărături mai mici pe vizită, arată compania de studii de piaţă Nielsen. Iar beneficiarii acestui lucru au fost

Din ce în ce mai multe reţele internaţionale de retail deschid unităţi în ţară, dar, în paralel cu acestea, creşte şi numărul unităţilor locale. Din cele aproape 800 de magazine, peste 500 sunt româneşti.

Obiceiul de consum al orăşeanului pare să se fi schimbat. Frecvenţa de vizitare a magazinelor s-a intensificat în 2006, pe fondul unor coşuri de cumpărături mai mici pe vizită, arată compania de studii de piaţă Nielsen. Iar beneficiarii acestui lucru au fost reţelele mici. Atât în Bucureşti, cât şi în toată ţara, hipermarketurile au unităţi puţine ca număr, dar desfăşurate pe suprafeţe mari, în timp ce supermarketurile locale au un număr mai mare de magazine, dar de dimensiuni mai reduse şi poziţionate strategic. Astfel că notorietatea marilor retaileri este concurată de supermarketurile cu denumiri adesea inspirate din nume proprii: Diana, Luca, Dacia sau Anabella.

Într-o piaţă dominată de hipermarketuri şi discounteri, cota de piaţă a supermarketurilor rămâne constantă în ultimii doi ani. Conform GfK, acestea din urmă se menţin la 16% cotă din piaţa de retail. Deloitte menţionează în ultimul său raport despre retailul din România că acesta este subdezvoltat şi suferă din cauza puterii scăzute de cumpărare, retailul românesc tradiţional fiind dominat de afacerile de familie şi chioşchiuri, dar că este într-o continuă modernizare şi creştere dinamică.

„Multe oraşe nu au fost încă atacate de marile lanuţuri de retail şi aici magazinele locale domină piaţa“, spune Cosmin Tudor, directorul reţelelor de magazine Cris Tim. „Dezvoltarea reţelelor româneşti de supermarketuri s-a făcut pe fondul achiziţiilor fostelor alimentare sau chioşcuri, care au strâns astfel sub un singur nume mai multe magazine mici“, adaugă Tudor. Cris Tim este unul dintre producătorii români de mezeluri şi carne, care au „mirosit“ câştigul în zonele unde marii retaileri nu pot ajunge, astfel că şi-au deschis propriile magazine în Bucureşti şi în ţară. În prezent, reţeaua are zece magazine, majoritatea în Bucureşti, alte trei, până la cinci unităţi, urmând să fie deschise anul acesta. Alţi producători, precum Agricola Bacău şi Angst, îşi dispută cu Cris Tim magazinele de proximitate, ambele având deschise peste 20 de supermarketuri în toată ţara. „Există un număr destul de mare de consumatori care preferă să îşi facă cumpărăturile la magazinele de cartier“, spune Bogdan Belciu, manager la compania de consultanţă A.T Kearney. „Reţelele locale vor continua să existe, în ciuda extinderii celorlalţi retaileri. Problema va fi de orientare, iar cele mici vor trebui să fie dinamice şi să îşi găsească un segment căruia să se adreseze“, adaugă Belciu.

 Printre supermarketurile locale cu cea mai mare extindere se mai numără Anabella, Oncos şi Fidelia. În judeţe precum Botoşani, Neamţ, Giurgiu, Vrancea, Satu Mare şi Sălaj, lipsa reţelelor internaţionale este suplinită de supermarketuri, precum Fidelio, Pita, Cosmos sau Simona. „În SUA, de exemplu, reţelele de hipermarketuri nu sunt foarte dezvoltate.  Foarte dezvoltate sunt însă aşa numitele „convenient store“ (magazine de proximitate). În Europa se poate observa acelaşi lucru. Carrefour are în Franţa şi magazine mai mici, cu produse mai puţine, dar de care lumea este posibil să aibă nevoie mai des între două cumpărături mari“, explică Belciu.

În schimb, în marile oraşe, unde retailerii fac legea, ponderea reţelelor de magazine româneşti este mai mică, dar chiar şi puţinele unităţi sunt competitive. Fidelio, Agricola Bacău, Selena, Stop Shop sau Luca au foarte multe unităţi. „Aceste reţele nu vor dispărea. Va fi în continuare o piaţă pentru ele, dar ar trebui să fie extrem de active în privinţa gamei de produse pentru a nu fi înghiţite de marile reţele“, spune Belciu. Totuşi, până când Carrefour va intra pe piaţa românească şi cu magazine mai mici, sau discounterii vor avea o mai bună acoperire, în ţară tot supermarketurile româneşti vor fi cele care dictează piaţa. 

Reţele cu „buletin“ românesc

FIDELIO 
Proprietar: Danilux
Numărul unităţilor: 10
Cifra de afaceri 2005: 43,2 milioane lei
Acoperire: Moldova (judeţele Suceava, Iaşi, Botoşani, Bacău şi Neamţ)

PRIMĂVARA 
Proprietar: Can Serv
Numărul unităţilor: 8
Acoperire: Bucureşti şi judeţele Brăila, Prahova, Argeş, Dolj

ETHOS 
Proprietar: Ivet Comprod
Numărul unităţilor: 11
Cifra de afaceri 2005: 35,8 milioane de lei
Acoperire: Bucureşti şi judeţul Argeş

LUCA
Proprietar: Luca SRL
Numărul unităţilor: 16
Cifra de afaceri 2005:  55 milioane lei
Acoperire: judeţele Braşov şi Covasna