Criza de lichidităţi a bulversat economia mondială. Problemele au pornit de la piaţa imobiliară americană, iar efectele au fost simţite la nivel global. A afectat băncile din economiile dezvoltate care aveau expunere pe piaţa sub-prime. A afectat economiile emergente datorită creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor. Deşi nu aveau expunere directă, economiile emergente din Europa de Est, printre care se află şi România, au fost printre cele mai afectate în termenii
Criza de lichidităţi a bulversat economia mondială. Problemele au pornit de la piaţa imobiliară americană, iar efectele au fost simţite la nivel global. A afectat băncile din economiile dezvoltate care aveau expunere pe piaţa sub-prime. A afectat economiile emergente datorită creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor. Deşi nu aveau expunere directă, economiile emergente din Europa de Est, printre care se află şi România, au fost printre cele mai afectate în termenii evoluţiilor bursiere. Iar între ţările din regiune, corecţia bursei a avut cea mai mare amplitudine în România. De ce ne aflăm la capătul lanţului? De ce avem cea mai volatilă piaţă din regiune? Ce ne diferenţiază de bursele vecine? Investitorii instituţionali. Industria fondurilor mutuale este puţin dezvoltată, iar fondurile de pensii sunt abia la început. România ocupă printre ultimele locuri în privinţa volumului de active administrate (261 milioane euro) şi a numărului de fonduri mutuale (36). În Cehia, fondurile mutuale administrează peste 5 miliarde euro, în Ungaria, 8,3 miliarde, în Polonia 32,7 miliarde, în Slovacia, 3,1 miliarde. Nici la reforma sistemului de pensii nu stăm mai bine. Fondurile private de pensii facultative (pilonul 3) lansat anul trecut administrează active de aproximativ 5 milioane euro în prezent, iar fondurile obligatorii (pilonul 2) sunt în faza de lansare, primele contribuţii urmând să fie virate în luna mai. Bursa duce lipsă de investitori instituţionali. Si asta s-a văzut pe parcursul ultimei corecţii. Când investitorii nerezidenţi îşi retrag ordinele de cumpărare sau vizează închiderea unor poziţii nu găsesc contra parte, iar cotaţiile se prăbuşesc. Avem aşadar o volatilitate foarte mare. Însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe începând cu 2008. Pilonul 2 va aduna lunar circa 30 milioane euro, din care 10 se vor îndrepta spre acţiuni, adică 500.000 euro pe zi, la care se vor adăuga sumele adunate de pilonul 3. Nu e mult, dar volumul va creşte de la an la an, iar important e comportamentul – flux constant de capital plasat pe termen lung. Administratorii vor profita de corecţii pentru a face achiziţii la preţuri decente, iar câştigul pentru bursă va fi în primul rând în termeni de stabilitate, iar în timp, şi de lichiditate.