Bursa de valori este imaginea economiei în orice țară capitalistă. Dacă economia merge bine, bursa crește, dacă nu, acțiunile listate se depreciază. În timp, evoluția bursei a devenit semnal pentru economie, în sensul că o ia pe trend descendent cu un an înainte ca economia să o urmeze sau începe să crească în timp ce PIB-ul continuă scăderea.

România a fost lipsită de o bursă de valori în perioada comunismului, regim în care proprietatea era a tuturor, deci nu era cazul de vânzări sau achiziții de acțiuni. Bursa de Efecte, Acțiuni și Schimb a fost închisă în 1948, odată cu instaurarea regimului comunist și startul naționalizării economiei și a fost redeschisă ca Bursa de Valori București în noiembrie 1995, în perioada de frământări și căutări a economiei post-comuniste. 

La momentul închiderii din 1948, la bursă erau înscrise 93 de companii și 77 de titluri cu venit fix (obligațiuni). În 1995, pe piața principală a BVB erau doar 12 companii listate, iar drumul de creștere și devoltare s-a dovedit a fi mai anevoios decât se anticipa. Piața a trecut prin mai multe faze negative, mai ales la început, când privatizarea în masă a societăților de stat a fost urmată de scandaluri financiare majore, dar a reușit să treacă peste toate și chiar să se întărească. Ultima criză majoră a avut loc acum zece ani, criză care venea după ani de creștere consecutivă și care a reașezat toate cotațiile. Revenirea a fost dificilă, dar s-a realizat că, după toate crizele, în prezent bursa fiind mai puternică decât era în urmă cu zece ani. 

Piețe alterantive

Un an mai târziu după înființarea BVB, în octombrie 1996, a luat naștere bursa electronică de valori mobiliare, mai exact Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation sau RASDAQ, creată cu ajutorul USAID (United States Agency for International Development). Piața era o creație pentru companii mici și foarte mici și a avut succes prin alăturarea cu „cuponiada“, adică privatizarea în masă, prin care toate societățile erau obligate să se listeze indiferent dacă doreau sau nu ori dacă îndeplineau condițiile de listare. 

 

Regulile erau oricum mai relaxate pe RASDAQ decât pe BVB, dar dintre miile de companii care au fost listate de-a valma, doar puține erau interesate să depună bilanțuri financiare sau să anunțe ce se întâmplă în societate. Bursa a avut maximul de capitalizare în 2007, înainte de criză, când a ajuns la 8,2 miliarde euro. La acel moment, însă, era deja parte a BVB, după fuziunea realizată la sfârșitul lui 2005, finalul unui proces început în 2003. RASDAQ a continuat să funcționeze ca piață alternativă până la înființarea de către BVB a unor platforme mai bine puse la punct, către care au migrat companiile interesate să funcționeze după regulile guvernanței corporative. 

O altă bursă care a funcționat până în acest an a fost Sibex, adică Sibiu Stock Exchange, înființată în 1994 ca bursă de mărfuri. Din 1997, Sibex s-a concentrat pe dezvoltarea și administrarea piețelor de instrumente financiare derivate. Au fost lansate contractele futures, după care tranzacțiile pe contracte futures în 1999, contractele pentru diferență (CFD) în 2009, o piață spot (de acțiuni) în 2010 și opțiunile binare în 2011. 

Anterior crizei din 2009, Sibex a reușit să atragă câteva mii de investitori și să devină un reper pentru cursul de schimb din viitorul imediat (cel mai citat instrument al bursei). Din păcate, lipsa de interes care a urmat crizei a lovit Sibex mai mult decât se estima, iar piața a pierdut masiv din valoare. Discuțiile referitoare la fuziunea cu BVB au început acum un deceniu, dar s-au finalizat abia anul acesta, fiind absorbită de BVB, cu un raport de valoare de 1 la 83, adică o acțiune Sibex a fost evaluată la 0,43 lei, în timp ce una a BVB era 35,7 lei. 

ATS la BVB

În prezent, pe piața principală de acțiuni a BVB sunt listate 88 de companii, cu o capitalizare de 164,8 miliarde lei (35,5 miliarde euro), adică societăți mari și foarte mari. În 2007, momentul de vârf anterior crizei, capitalizarea era de 24,6 miliarde euro, la doar 59 de emitenți, dar în 2008 valoarea companiilor listate a coborât la 11,6 miliarde euro (cu 68 de emitenți). Numărul intermediarilor, al brokerilor autorizați, a mers în sens opus; dacă în 2008 erau 76 de brokeri, în prezent mai sunt doar 34. 

 

Pe piața principală a bursei mai sunt tranzacționate și obligațiuni, drepturi de alocare, unități de fond și unități structurate. Separat, BVB a dezvoltat o piață alternativă, ATS, unde regulile permit listarea companiilor mici, inclusiv a start-up-urilor. Piața a cunoscut un salt în 2015, când un număr important de emitenți de pe RASDAQ au trecut la ATS, iar numărul emitenților a urcat de la 36 în 2014 până la 306. În prezent, pe ATS se găsesc 316 emitenți, cu o capitalizare de 1,24 miliarde euro.

Bursa de Valori București se află pe lista piețelor monitorizate de institiuțiile internaționale pentru trecerea de la nivelul de „piață de frontieră“ la cel de „piață emergentă“, adică intrarea într-o clasă superioară, care aduce un val nou de investitori instituționali, cu o potență financiară mult mai mare. Indiferent dacă va accede într-o clasă superioară anul viitor sau peste doi ani, bursa este mult mai așezată și mai puternică decât era în urmă cu zece sau cu douăzeci de ani și se speră continuarea evoluției pozitive din ultimii ani.

Anghel: La Bursă lucrăm cu bani și idei

„Lumea crede că, la bursă, lucrăm mult cu cifre. Și pe bună dreptate. În fiecare zi, zeci de mii de cifre compun mii de tranzacții efectuate de investitori într-o singură ședință bursieră. Dar am să vă spun ceva ce poate nu se vede atât de bine din exterior: la bursă lucrăm cel mai mult cu două lucruri, cu bani și cu idei. Aici se întâlnesc banii investitorilor cu ideile antreprenorilor”, spune Lucian Anghel, președinte BVB. 

 

„La Bursa de Valori București punem în legătură companiile aflate în căutare de finanțare cu investitorii care sunt dispuși să investească alături de companie și să obțină succesul. Aș putea să aduc în discuție o mulțime de alte cifre, însă nu multitudinea lor, ci semnificația lor este importantă. Tocmai de aceea, n-am să folosesc în cele ce urmează decât două cifre: 25 de ani de la primul număr al revistei Capital și 22 de ani de la prima tranzacție realizată la BVB. Cel puțin două lucruri nu au granițe: ideile și capitalul. De 25 de ani, revista Capital a promovat în rândul publicului din România ideile de succes din business și oamenii care au făcut aceste afaceri să devină mari. De 22 de ani, BVB a facilitat accesul companiilor și investitorilor la piața de capital prin cea mai transparentă punte de finanțare. Fiecare din cele două entități va continua să facă aceste lucruri pentru piața pe care o servește cel mai bine: revista Capital este un reper pentru decidenții din business-ul local, la fel cum Bursa de Valori București este un reper pentru economia locală”, a arătat Lucian Anghel.