Băncile se bat pe marii angajatori, cărora vor să le vândă carduri de debit pentru salariaţi. Concurenţa puternică aproape a uniformizat comisioanele, dar între diferitele oferte continuă să existe diferenţe.
BRD Groupe Société Générale a câştigat momentan locul întâi în topul celor mai accesibile carduri de debit. Diferenţa dintre primul şi al doilea clasat este însă foarte mică, de numai 0,012 puncte, în sistemul de notare propus de Capital. Departajarea nu au făcut-o comisioanele de emitere, de administrare sau de retragere de numerar. La primii doi jucători din sistem, acestea sunt practic trase la indigo. Diferenţierea a fost dată de sistemul de taxare practicat de bănci la ATM-urile altor instituţii financiare din străinătate şi de disponibilitatea reţelei, criteriu care include erorile de sistem apărute sau întreruperile temporare ale reţelei. Aceste criterii au fost şi ele luate în calcul în analiză, deoarece nu numai costurile unui card sunt importante, ci şi cât de accesibilă şi de funcţională este reţeaua băncii.
Primii clasaţi în topul accesibilităţii cardurilor sunt şi printre primii jucători de pe piaţa bancară. Toate punctajele obţinute în top 5 depăşesc nota 9 (pe o scală de la 1 la 10), diferenţierile fiind extrem de mici. În urmă cu doi ani, analiza Capital pe cardurile de salarii situa Banca Ţiriac pe primul loc şi BCR pe locul doi. În 2007 însă, pentru multe bănci situaţia s-a schimbat. Competiţia şi nevoia de a câştiga din volumul tranzacţiilor a determinat băncile mari să reducă marjele de profit pe client în favoarea consumatorului. În plus, alegerea unui tip de card de salariu aparţine angajatorului care poate negocia cu banca şi condiţii mai bune decât cele oferite tradiţional.
În negocierile dintre bancă şi angajator, costurile totale aferente unui card de debit pot să scadă chiar cu cinci procente. În cele cinci procente sunt incluse şi reducerile de dobândă la descoperitul de cont pe care banca îl poate acorda salariaţilor. Din păcate însă, dobânzile la descoperit de cont au rămas extrem de mari, 30% şi chiar peste, în ciuda riscului extrem de scăzut pentru acest produs. De fapt, este singurul produs bancar la care băncile au uitat să observe că au scăzut dobânzile. Probabil că, datorită păstrării dobânzilor la facilitatea de descoperit de cont, instituţiile de credit şi-au permis să reducă puţin din comisioanele de administrare a contului de card şi din cele de retragere de numerar de la ATM-urile din străinătate. Comparativ cu situaţia înregistrată în piaţa bancară acum doi ani, apare încă o diferenţiere importantă: dispare comisionul pentru plata cu cardul la comercianţii din străinătate. În general, nivelul acestuia era de 1%. Acum, destule bănci practică acelaşi comision ca şi în România: zero.
În ciuda încercărilor de a-şi îmbunătăţi produsele, la capitolul facilităţi ataşate cardului băncile rămân în continuare deficitare. Excepţie face doar ING Bank, care, prin conceptul de Self Bank, transformă cardul de debit într-un produs indispensabil, bun la toate tipurile de tranzacţii.
