În ultimele două săptămâni, ringul bancar românesc este din ce în ce mai animat. Unele tranzacţii cu bănci mici sunt date ca sigure, altele în curs de desfăşurare, iar pentru restul se fac supoziţii. Două bănci au fost vedetele săptămânii trecute: Libra Bank şi CEC. Dacă preluarea Libra Bank de către La Caixa are şanse de peste 90% să fie dusă la bun sfârşit (fie sub formă de achiziţie, fie sub formă de parteneriat), scandalul CEC este abia la început de dru
În ultimele două săptămâni, ringul bancar românesc este din ce în ce mai animat. Unele tranzacţii cu bănci mici sunt date ca sigure, altele în curs de desfăşurare, iar pentru restul se fac supoziţii.
Două bănci au fost vedetele săptămânii trecute: Libra Bank şi CEC. Dacă preluarea Libra Bank de către La Caixa are şanse de peste 90% să fie dusă la bun sfârşit (fie sub formă de achiziţie, fie sub formă de parteneriat), scandalul CEC este abia la început de drum. După declaraţiile premierului Tăriceanu de acum două săptămâni („vreau acţionari români la CEC“), SIF-urile s-au hotărât să strângă banii şi să propună statului o strategie de privatizare a ultimei bănci de stat. Surse din piaţă susţin că hotărârea SIF-urilor este atât de puternică încât deja „au dat sfoară“ la societăţile la care sunt acţionare că vor să primească dividende ceva mai mari decât de obicei, dacă nu chiar duble. În plus, a fost luată în calcul şi posibilitatea unui schimb de acţiuni cu statul: transferul unor pachete de acţiuni Eximbank ale SIF-urilor contra acţiuni la CEC.
Premierul Tăriceanu lansează ideea noii variante de privatizare a CEC uitând că, în urmă cu o lună şi jumătate, discuta cu BERD o altă soluţie de revigorare a Casei de Economii şi pregătirea ei pentru vânzare. Delegaţia BERD a fost la CEC, dar până la finalizarea raportului de due-diligence nu poate decide dacă va intra ca acţionar la CEC sau va acorda doar un împrumut. De altfel, fără un astfel de raport nici SIF-urile nu ar trebui, teoretic, să decidă dacă preiau sau nu CEC. Deocamdată, confuzia declaraţiilor guvernamentale este pusă parţial de piaţă şi pe seama campaniei electorale.
Încă nefinalizată rămâne şi o altă tranzacţie: fuziunea dintre Intesa Sanpaolo şi CR Firenze. Aceasta s-a blocat undeva prin sertarele BNR, care nu a avizat încă fuziunea entităţilor din România. Neclarificate până acum au rămas şi discuţiile privind persoana care va fi desemnată preşedinte al noii bănci.
Alte două ţinte de preluare în perioada următoare sunt RIB şi Banca Comercială Carpatica, unde tatonările din partea investitorilor interesaţi au început de mai mult timp. Încă de anul trecut, Carpatica era de vânzare. Aflaţi în negocieri cu două instituţii bancare care nu au intrat încă pe piaţa din România, reprezentanţii Carpatica nu s-au înţeles la preţ. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul BERD, care a dorit să intre în acţionariatul băncii româneşti încă din 2007. La ora actuală însă, deşi există presiuni pentru vânzare, acţionarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, declară că nu negociază cu nimeni. „Poate ceilalţi acţionari, italienii care deţin circa 17% din bancă, vor să vândă, nu eu. Acum suntem în proces de auditare a datelor financiare pe anul trecut, auditare făcută de Ernst&Young“, spune Carabulea. Acţionarul băncii recunoaşte totodată că acum este un moment destul de prost ca să vinzi, deoarece valoarea de tranzacţionare a acţiunilor pe bursă este între 2,5 şi 3 lei, în condiţiile în care valoarea lor contabilă se ridică la 6-7 lei.
Ruşii, cu ochii pe RIB
În cazul RIB, demersurile de vânzare sunt la început. Mai vechii acţionari ai fostei Nova Bank, grupul elveţian Alpur (grup din care fac parte mai multe companii din Rusia, din metalurgie, energie, industrie, dar şi Banca de Investiţii şi Tehnologie din Moscova), au avut discuţii de preluare cu RIB şi cu Banca Carpatica. De altfel, în plină criză mondială de lichidităţi, singurii care îşi permit să facă achiziţii sunt ruşii, chinezii şi fondurile suverane de investiţii care au în spate miliardarii din lumea arabă.
CEC
PROFIT NET – 91 de milioane de lei a fost profitul băncii în 2007, în creştere cu 44% faţă de 2006.
ACTIVE – totalul activelor nete în 2007 a fost de 10,507 miliarde lei, în creştere cu 30% faţă de 2006.
Banca Comerciala Carpatica
PROFIT NET – 7,9 milioane de lei a fost profitul în 2007, obţinut pe fondul continuării extinderii teritoriale.
ACTIVE – 2,28 miliarde de lei au fost activele băncii la finele lui 2007, în creştere cu 40% faţă de anul precedent.
RIB
din totalul acţiunilor.
PROFIT NET – 3,43 milioane de lei a fost profitul băncii în primul semestru al anului 2007, în creştere cu 47,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
ACTIVE – 374,7 milioane de lei a fost activul net al băncii în primul semestru din 2007.