De anul acesta, băncile pot juca direct la bursă, fără a-şi mai construi o firmă de brokeraj. ING şi Leumi Bank au făcut primul pas. La fel vor proceda, probabil, şi noii intraţi pe piaţă, în timp ce jucătorii mai vechi îşi vor păstra firmele de intermediere, pentru a nu pierde dreptul de vot în adunările generale ale bursei.
Interesul tot mai mare al investitorilor străini este, de regulă, o veste excelentă pentru piaţa de capital. Poate fi însă şi una mai puţin bună, dacă aceasta nu se adaptează rapid noilor situaţii. „Depinde de piaţa românească! Rămâne de văzut dacă ea se va acomoda şi va putea înghiţi acest interes în creştere“, spune Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank.
Cu investitori tot mai numeroşi, pretenţiile cresc. Brokerii trebuie să se specializeze, să-şi crească posibilităţile de cercetare şi analiză a companiilor listate şi să asigure un acces cât mai facil al investitorilor de pe diferite pieţe. Acestea sunt câteva din punctele-cheie care au stat la baza deciziei ING Bank de a internaliza activitatea de brokeraj a ING Securites. Banca a început să lucreze direct pe piaţa de capital încă din 3 ianuarie 2007, în mod similar procedând şi Leumi Bank, care nu a avut până atunci o firmă de brokeraj. Alte bănci universale lucrează la unificarea diviziilor de investment banking cu cele de brokeraj, tocmai pentru a oferi soluţii tot mai diversificate posibililor investitori. În tot acest timp, solicitări de avizare a activităţii pe piaţa de capital din partea diverselor societăţi noi continuă să asalteze Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Pentru jucătorii mai vechi, brokerajul realizat direct prin banca comercială, renunţând la firma de intermediere, are totuşi şi dezavantaje. „Odată internalizată această divizie, banca pierde dreptul de vot pentru acţiunile deţinute la Bursa de Valori. Ca să-ţi menţii dreptul de vot la BVB, trebuie să fii societate de brokeraj, altfel acţiunile comune se transformă în acţiuni preferenţiale“, explică Dana Mirela Ionescu, preşedinte Raiffeisen Capital&Investment. Ea spune, însă, că societăţile de brokeraj vor trebui să semene din ce în ce mai mult cu un „investment bank“ pentru a face faţă cerinţelor din ce în ce mai sofisticate ale investitorilor. Altfel, riscă să rămână societăţi de brokeraj „de nişă“.
Pentru noii veniţi, însă, avantajele sunt mult mai numeroase. Se pot pune în valoare sinergiile şi cresc oportunităţile de cross selling (vânzări încrucişate de produse din deferite categorii). În plus, costurile se reduc simţitor, nemaifiind necesare două audituri şi nici cheltuieli pentru funcţionarea a două societăţi independente.
Tendinţele de specializare şi sofisticare ale pieţei exercită cele mai mari presiuni „asupra caselor de brokeraj mai mici“, explică Negriţoiu. Noua divizie de pieţe de capital a ING Bank, spre exemplu, include specialişti în tranzacţii de piaţă, vânzări şi cercetare etc., pe care brokerii mici nu şi-i permit în număr foarte mare. Activitatea de cercetare (care preocupă majoritatea societăţilor de brokeraj mari la ora actuală) desfăşurată de bancă are o acoperire regională, pe ţări şi pe sectoare, cu 100 de companii listate în aria sa de acoperire.
În prezent, aceasta reuşeşte să acopere peste 75% din capitalizarea bursieră a BVB, iar până la mijlocul lui 2007 este vizat un procentaj de 85%. Un alt avantaj este prezenţa pe principalele pieţe de capital din regiune. În Polonia, ING deţine o cotă de piaţă de 12% din valoarea tranzacţiilor bursiere, în Cehia 10%, în Ungaria 8%, în timp ce în Rusia are acoperire de cercetare pentru 91% din societăţile incluse în indicele MSCI (Morgan Stanley Capital Index), iar în Turcia, pentru 78% din societăţile aceluiaşi indice.
În topul jucătorilor pe piaţa de capital românească, ING intră alături de alte companii ce fac parte din mari grupuri internaţionale: CA IB, parte a Unicredit Group, Raiffeisen şi Sociètè Gènèrale.
Top cinci societăţi de brokeraj
Din punctul de vedere al valorii TRANZACŢIILOR INTERMEDIATE în 2006, de 2,26 miliarde de lei (590 milioane de euro) pe Bursa de Valori Bucureşti şi Rasdaq, ING a ocupat locul întâi pe piaţa românească, cu 9,2% cotă de piaţă.
În primele două luni, ING şi-a majorat cota la 9,4%, dar a pierdut momentan primul loc din clasament, acesta fiind ocupat de CA IB, din punctul de vedere al valorii tranzacţiilor.
Presiune pe brokerii mici
«În contextul creşterii concureţei, este foarte probabil ca întreaga capacitate de supravieţuire a caselor de brokeraj să fie pusă serios sub presiune.»
Mişu Negriţoiu, preşedinte ING Bank