Cota de lapte şi subvenţiile sunt priorităţile pe care ţara noastră le va aborda la Bruxelles. Cercetătorii le indică oficialilor de la Bucureşti ce anume ar trebui să negocieze.
Sistemul de plăţi directe la hectar ar trebui menţinut pe termen mediu, o parte din fondurile pentru dezvoltare rurală ar fi bine să susţină introducerea unor mecanisme de gestionare a riscurilor în agricultură, iar cotele de lapte ar trebui să crească gradual. Acestea sunt câteva din recomandările pe care cercetătorii de la Institutul European din România (IER) le fac oficialilor care vor negocia la Bruxelles şi Strasbourg. Studiul intitulat „Analiza evoluţiei şi orientărilor Politicii Agricole Comune dintr-o perspectivă românească“ îşi propune să identifice direcţiile spre care ar trebui să se îndrepte România în procesul de reformare a bugetului UE alocat agriculturii.
Dispute pe tema subvenţiilor
Cercetătorii IER îşi argumentează aceste recomandări prin faptul că suprafaţa agricolă a ţării este fărâmiţată în 4,2 milioane de exploataţii, din care trei milioane de ferme practică o agricultură de subzistenţă. În această situaţie, atât pentru păstrarea terenurilor agricole în bune condiţii de mediu, cât şi pentru susţinerea financiară a micilor fermieri, este necesară menţinerea subvenţiilor. În schimb, marii producători, care au ferme de peste 5.000 de hectare, pot primi subvenţii ce variază între 400.000 de euro şi 2,5 milioane de euro/exploataţie. Numai acest grup de producători ar putea încasa, prin intermediul schemei de plăţi directe la hectar, peste 137 de milioane de euro până în 2013.
În ceea ce priveşte sistemul cotelor de lapte, România ar putea susţine creşterea graduală a acestora, deoarece potenţialul productiv este considerabil, iar fermierii fac eforturi financiare pentru a investi în dotările necesare. În 1984, statele membre au decis limitarea producţiei de lapte în ţările UE, fiind introdusă aşa-numita cotă de lapte. Scopul: reducerea dezechilibrului între oferta şi cererea pe piaţa laptelui şi a produselor din lapte. În plus, a fost introdus un sistem de taxe care se referă la cantităţile de lapte colectat sau vândut direct peste cota naţională.
Comisia Europeană (CE) a lansat procesul de reformare a bugetului comunitar, buget care se ridică, în perioada 2007-2013, la 864,4 de miliarde de euro. Agriculturii îi revin 345,76 miliarde de euro, adică circa 40% din suma totală. României i-au fost alocate pentru acelaşi interval de timp peste opt miliarde de euro, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Rurală (FEADR). Ministerul Agriculturii estimează că, numai în acest an, va primi finanţare europeană în valoare de 1,1 miliarde de euro, sumă ce provine din trei fonduri: FEADR, Fondul European de Garantare Agricolă (din care sunt finanţate plăţile pentru agricultori) şi Fondul European pentru Pescuit.
„Trebuie să adaptăm politica în domeniul agriculturii la noile condiţii“, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, referindu-se la subvenţiile agricole de care Franţa beneficiază în cea mai mare măsură. Surprinzător însă, Nicolas Sarkozy, la scurt timp după ce a câştigat alegerile, a declarat că fermierii francezi trebuie să înveţe să trăiască mai mult din preţurile pieţei şi mai puţin din subvenţii. Acest discurs a marcat o schimbare radicală faţă de Politica Agricolă Comună (PAC), identificându-se cu poziţia Marii Britanii. Cele două mari puteri se declară împotriva subvenţiilor, după ce o lungă perioadă fermierii lor au beneficiat de ajutor, investind în noi tehnologii. Reforma PAC este necesară în condiţiile în care situaţia s-a complicat prin aderarea Poloniei şi României, ţări cu un procentaj mare din populaţie în agricultură.
Ţara noastră deţine 40% din suprafaţa agricolă a UE, ceea ce ar îndreptăţi-o să solicite mai mulţi bani de la bugetul comunitar. Franţa va prelua în curând preşedinţia UE, în timpul mandatului său urmând să înceapă negocierile pentru următorul buget european.
«Reforma bugetului are ca obiectiv stimularea dezvoltării economice în zonele rurale ale UE, care reprezintă 90% din teritoriul Uniunii.»
Mariann Fischer Boel, comisar european pentru agricultură
Buget
345,76 mld. euro reprezintă fondurile alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală de la bugetul UE, în perioada 2007-2013, adică 40% din bugetul comunitar
Capital – Editia nr.14, data 9 aprilie 2008
