Am zburat cu operatorul aerian naţional, Tarom, pe o rută sudică şi am rămas surprins să văd că am fost servit la masă cu produse alimentare de bază din import. Surpriza cea mai mare a fost că atât untul, cât şi gemul nu erau nici măcar inscripţionate în româneşte! E un fapt banal, relevant însă ca explicaţie pentru o mare parte din deficitul comercial extern al României: întâmplarea arată o lipsă de atenţie structurală cu privire la politica noastră de consum. Cred că momentul schimbării percepţiei noastre asupra produselor româneşti a venit. Majoritatea consumatorilor va fi în scurt timp conştientă că un produs fabricat în România este la fel de bun ca unul provenit din altă parte a lumii.
Percepţia noastră despre noi înşine se schimbă – şi primul loc unde vezi asta este în mediul studenţesc, unde nu se mai discută doar despre plecarea în SUA, Canada sau Australia, ci şi despre posibilitatea de a porni o afacere proprie sau de a fi angajat la o companie românească în expansiune, ştiind că în companiile româneşti gradul de libertate în luarea deciziilor este mult mai mare. Şi asta chiar dacă multe dintre firmele româneşti mai au de învăţat multe în ce priveşte guvernanţa corporatistă.
Deficitul comercial de peste 20 de miliarde de euro estimat pentru 2008 este o adevărată piatră de moară şi se poate reflecta în menţinerea unei puteri scăzute de cumpărare faţă de UE, prin menţinerea cursului de schimb la nivelul actual. Bunăstarea generală ar fi evident sporită dacă ar exista o încurajare a consumului produselor fabricate în România. Acest lucru ar reechilibra deficitul comercial şi, pe măsură ce capacităţile de export (în special cele axate pe serii mici sau pe tehnologia informaţiei) ar creşte, am putea avea un echilibru între importuri şi exporturi la orizontul anului 2015. O altă compensare a acestui deficit ar putea veni prin expansiunea – consistentă – a companiilor româneşti pe pieţele regionale. Există deja modele de succes şi extinderea Mobexpert în Bulgaria sau a Flamingo în Serbia şi Bulgaria contribuie de asemenea la creşterea exporturilor, pentru că aceste companii lucrează, tradiţional, cu furnizori români.
Acum antreprenorii şi investitorii români care au succes pe piaţa locală pot opta – unii au făcut deja pasul – să-şi regionalizeze afacerile. Nu mai e mult şi vom vedea francize româneşti vândute în afara ţării. În momentul în care vom exporta un număr egal de francize cu acelea importate vom avea o economie puternică. Până atunci, ne rămâne să muncim, să creăm cât mai multă valoare adăugată şi să devenim centrul economic al Europei de Sud-Est. Ceea ce se va întâmpla, cu siguranţă, în 2015.
Radu Ioan Tudorache este coproprietar al Newarch Investments, deţinătorul grupului farmaceutic Montero
