Preţurile terenurilor pretabile proiectelor imobiliare vor continua să crească, în perioada următoare, dar într-un ritm mai temperat, după ce, în prima parte a anului, au înregistrat majorări cuprinse între 10% şi 400%. Deşi este marcată în continuare de majorări de preţuri, piaţa terenurilor din Capitală s-a mai calmat, ajungând la creşteri medii de cel mult 50%, spre deosebire de marile oraşe din provincie intrate mai recent în febra imobiliară, unde se înregist
Preţurile terenurilor pretabile proiectelor imobiliare vor continua să crească, în perioada următoare, dar într-un ritm mai temperat, după ce, în prima parte a anului, au înregistrat majorări cuprinse între 10% şi 400%.
Deşi este marcată în continuare de majorări de preţuri, piaţa terenurilor din Capitală s-a mai calmat, ajungând la creşteri medii de cel mult 50%, spre deosebire de marile oraşe din provincie intrate mai recent în febra imobiliară, unde se înregistrează scumpiri şi de 400%. Aproape orice parcelă de teren pretabilă dezvoltărilor imobiliare a devenit motivul unor adevărate războaie între pretendenţi, fie speculatori, fie developeri în căutare de spaţii pentru construcţii.
„Bătălia a fost teribilă, mai ales anul trecut. Anunţarea mai multor tranzacţii în 2007 ţine şi de faptul că de la intrarea pe piaţă a unui developer şi până la achiziţionarea unui teren trec între trei şi şase luni“, explică Ruxandra Cleciu, managing partner al Neocasa. Practic, cele mai scumpe terenuri sunt cele destinate dezvoltărilor rezidenţiale şi de birouri, în zona de nord şi centrală putând ajunge până la 3.000-3.500 de euro pe metrul pătrat. „În orice caz, în Capitală, speculaţii cu terenuri nu prea se mai pot face, exceptând zonele de dezvoltare rezidenţială“, conchide Ruxandra Cleciu. După cum afirmă arhitectul Augustin Ioan, înainte de 1989, au fost demolate clădiri de pe o suprafaţă de peste 500 ha în centrul Capitalei, iar construcţiile realizate nu acoperă mai mult de 50-100 ha. În concluzie, ar mai fi spaţii pentru construit, circa 450 ha. Problema este că drepturile de proprietate pentru majoritatea acestor terenuri sunt neclare.
Un exemplu ar fi terenul din spatele Casei Poporului, unde ar fi urmat să fie construită Catedrala Mântuirii Neamului. „Adevărul este că piaţa noastră e o caricatură. Majoritatea investiţiilor sunt speculative şi va deveni din ce în ce mai greu pentru jucătorii din piaţă să descopere terenuri mari la preţuri rezonabile“, previzionează arhitectul Augustin Ioan.
Miza pe zone industriale şi agricole
În toate localităţile importante din ţară, zonele centrale nu mai oferă oportunităţi serioase, parcelele de teren disponibile fiind rar mai mari de 500 mp. Cam tot ce însemna teren extravilan din apropierea localităţilor a fost trecut în intravilan şi exploatat. Mai mult, deja sunt achiziţionate terenuri agricole în aşteptarea transformării lor în zone de construit. „Proprietarii de terenuri din zonele limitrofe Bucureştiului au profitat de pe urma prevederilor impuse de UE, legate de relocarea spaţiilor industriale şi au mărit preţul terenurilor de două, până la trei ori, în mai puţin de un an“, afirmă Monica Marin, partner manager la compania imobiliară EuroMetropola. Însă nici proprietarii acestor spaţii nu se pot văita. Terenurile lor se vând în urma unor tranzacţii de multe milioane de euro, bani ce le oferă atât posibilitatea relocării, cât şi pe cea a retehnologizării.
«Bătălia a fost teribilă, mai ales anul trecut. Anunţarea mai multor tranzacţii în 2007 ţine şi de faptul că de la intrarea pe piaţă a unui developer şi până la achiziţionarea unui teren trec între trei şi şase luni.»
Ruxandra Cleciu, managing partner Neocasa
Afară din oraşe
CREŞTERI În ultimii ani, majorarea preţurilor terenurilor destinate construcţiilor a ajuns, în unele cazuri, şi la 500%.
UN SFERT Circa 25% din suprafaţa Bucureştiului era ocupată, în anul 2000, de spaţii aparţinând fabricilor. Acum, acestea trebuie să-şi mute sediile la o distanţă de cel puţin 15 km de oraş.
SPAŢIU Cea mai mare platformă industrială din Bucureşti care a devenit deja ţinta dezvoltatorilor imobiliari este Faur, cu o suprafaţă de 80 de hectare.
COMPACT Singurul oraş important din România, unde nu e nevoie de relocări ale vechilor fabrici este Constanţa, unde zonele imobiliare nu sunt amestecate.