Agenția RADOR, încearcă, într-un documentar, să suprindă cele mai importante figuri de copii care au însemnat și încă înseamnă ceva pentru evoluția lumii.
Iulia Hasdeu – fiica savantului şi scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu, s-a născut în anul 1869. A fost considerată copilul genial al culturii române.
La vârsta de doi ani, cea alintată „Lilica” vorbea deja limba franceză, iar la împlinirea vârstei de patru ani începuse să scrie. La vârsta de cinci ani crea nuvele, iar la şapte ani scria naraţiuni precum „Mihai Vodă Viteazul“ sau poeme precum „Domnia lui Ţepeş Vodă“, sau „Oaselor lui Ţepeş Vodă“.
Semn al calităţilor sale de excepţie, la vârsta de doar opt ani, în anul 1877, a dat examenul cumulat pentru clasele I-IV, la Şcoala Primară de băieţi nr. 2, sub direcţia lui Dem. Demetrescu, iar la 27 septembrie 1877, a primit un „atestat de clasele primare de băieţi“. Tot atunci, Iulia reunea povestirile scrise, parte în franceză, parte în română, în ciclul „Istorioare pentru amicele mele şi pentru toate copilele de la 10 până la 20 de ani”.
La vârsta de 11 ani, a scris piesa de teatru, o tragedie în trei acte, „Dama de circ“, comedia „Amorul e scânteie”, piesele de teatru într-un act, în franceză, „Adieu et Bonne Arrive” şi „Les enfants ne jugeant pas”, sau povestirile „Trandafirul moşului” şi „Etoile et celeste”.
În anul şcolar 1877 a fost înscrisă în clasa I la Liceul „Sf. Sava“ – tot de băieţi, ca particulară, dar prezentându-se la examene “cu şcolarii regulaţi”, instituţie pe care a absolvit-o în vara anului 1881, la 11 ani, cu rezultate excelente. În paralel a urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti.
La 16 ani, în anul 1886, Iulia Hasdeu a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, unde urma să susţină licenţa în Filosofie la Facultatea de Litere din cadrul prestigioasei instituţii de învăţământ. Tot la Paris, frecventează cursurile de la École des Hautes Études din Paris. Tânăra de 16 ani a reuşit să uimească toţi profesorii, studia intens, simţea nevoia să acumuleze cât mai multe cunoştinţe, lua lecţii de pictură şi de canto de la profesori celebri ai vremii, era sănătoasă, puternică, veselă şi glumeaţă.
A ţinut la Sorbona două conferinţe, cu temele „Logica ipotezei” şi „A doua carte a lui Herodot”, demonstrând un remarcabil talent oratoric.
Avea o minunată voce de soprană, picta, avea un talent deosebit la limbi străine şi era interesată de filosofie. A scris preponderent poezie, dar şi piese de teatru, poveşti şi povestiri. La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, la doar 18 ani. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu. Se presupune că atât castelul de la Câmpina cât şi cavoul Iuliei de la Cimitirul Bellu au fost construite după indicaţiile „de dincolo” ale copilei, transmise în cadrul unor şedinţe de spiritism.
George Enescu – s-a născut la 19 august 1881 în satul Liveni-Vârnav din județul Botoșani, în familia arendașului Costache Enescu și a soției lui, Maria, fiica preotului Cosmovici. A manifestat încă din copilărie o înclinație extraordinară pentru muzică, începând să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, iar la vârsta de 5 ani a apărut în primul său concert și a început studii de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella. La acea vârstă improviza lucrări de vioară şi pian şi compunea un vals.
Între anii 1888 și 1894 studiază la Conservatorul din Viena, avându-i profesori printre alții pe Joseph Hellmesberger jr. (vioară) și Robert Fuchs (compoziție). Se încadrează rapid în viața muzicală a Vienei, concertele sale, în care interpretează compoziții de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy, entuziasmând presa și publicul, deși avea doar 12 ani.
După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, își continuă studiile la Conservatorul din Paris, între anii 1895 și 1899, sub îndrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioară), André Gédalge (contrapunct), Jules Massenet și Gabriel Fauré (compoziție). La data de 6 februarie 1898, la 16 ani, debutează în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică „Poema Română”.
În același an, începe să dea lecții de vioară la București și să dea recitaluri de vioară. A fost admirat de Regina Elisabeta a României (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) şi era deseori invitat să execute piese pentru vioară la Castelul Peleș din Sinaia.
Alexandra Nechita – Cotată printre cei mai mari artişti în viaţă, Alexandra Nechita s-a născut în august 1985, în Vaslui. Alexandra s-a stabilit alături de părinţi în SUA şi a început să picteze de la vârsta de doi ani, talentul său extraordinar făcându-i pe cei din jur şi pe specialişti să o numească „micuţa Picasso.” Recunoscută în lumea întreagă pentru picturile sale în stilul cubist realizate la o vârstă fragedă, Alexandra Nechita a avut la opt ani prima expoziţie personală la Biblioteca Municipală din Los Angeles. În scurt timp a atras atenţia criticilor de artă, care au început să scrie despre maniera abstractă, unică, lirică a tinerei artiste. Încă de la opt ani, creaţiile sale se vindeau mult mai bine decât realizările artistice ale unor creatori interbelici consacraţi de la noi. Tablourile Alexandrei Nechita se regăsesc în muzee din întreaga lume, de la colecţia de artă a Vaticanului, până la colecţii particulare ale unor celebrităţi precum David Letterman, Whoopi Goldberg sau Calvin Klein. Pe parcursul anilor, Alexandra Nechita şi-a dezvoltat limbajul vizual aparte în numeroase picturi şi sculpturi din bronz, sticlă şi metal. În anul 2008 a absolvit UCLA, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din lume, de unde obţine o diplomă în Arte Plastice şi îşi dedică timpul promovării artelor ca mod de expresie şi comunicare în şcoală.
Cleopatra Stratan – s-a născut în anul 2002, iar la împlinirea a trei ani a devenit cel mai tânăr artist care a înregistrat un adevărat succes comercial. În 2006, a făcut furori cu albumul “La vârsta de trei ani”, a cântat live timp de două ore, în faţa unui public numeros, a primit un premiu MTV şi a ajuns cu celebrul „Ghiţă” pe locul I în topul Romanian Singles Chart.
World Records Academy i-a recunoscut nu mai puţin de 6 recorduri mondiale pentru: cel mai tânăr artist care a lansat un album de succes, cel mai tânăr interpret care a susţinut un concert live de 2 ore în faţa unui public numeros, cel mai bine plătit artist care a primit 10.000 de euro pentru o singură piesă, cel mai tânăr interpret care a primit 3 premii MTV, cel mai tânăr interpret care a avut un hit pe locul 1 într-o ţară şi cel mai tânăr cântăreţ de succes. Cleopatra Stratan s-a clasat pe locul patru în topul celor mai talentați și geniali copii din lume, conform wonderslist.com.
Crina „Coco” Popescu – s-a născut la 3 decembrie 1994, la Râșnov. S-a remarcat încă de mică drept o pasionată a alpinismului.
A realizat numeroase recorduri începând de la vârsta de 10 ani, majoritatea reușitelor fiind premiere pentru categoria ei de vârstă.
La vârsta de 14 ani a obținut titlul de Maestru al Sportului, iar în 2010, la vârsta de 15 ani, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4.884 m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care a escaladat acest munte.
Este prima alpinistă din lume care a terminat circuitul Seven Volcanoes, la vârsta de 16 ani.
A făcut parte din prima echipă care a urcat Muntele Sidley, cel mai înalt vulcan din Antarctica, fiind prima alpinistă din lume care a atins vârful, la 24 ianuarie 2011, record omologat de World Records Academy.
Valentina Mihanciu – World Records Academy a omologat-o cu record mondial, la numai 9 ani, pentru o săritură cu parașuta, în tandem de la 4000 m, cu o cădere liberă de 55 secunde, în anul 2007. Lansarea s-a realizat în 2006, pe aerodromul Strejnic Ploiești. Trebuie menționat că la momentul realizării saltului, nu s-a avut în vedere doborârea unui record mondial. Valentina schiază de la vârsta de un 1 an si 4 luni, face dansuri și sărituri în apă, iar părinții fetei sunt instructori de parașutism la Aeroclubul din Sibiu.
Matei Bucur Mihăescu – s-a născut în anul 1995 şi a fost denumit „copilul minune al muzicii clasice româneşti contemporane”.
La doi ani ştia deja literele, la patru ani vorbea perfect engleza. Într-o zi, bunicul, cunoscutul şi regretatul compozitor Petre Mihăescu, l-a pus în faţa pianinei, apoi i-a adus şi profesoară. La al treilea curs cu aceasta, Matei cânta deja la două mâini ca şi cum ar fi făcut asta dintotdeauna. Avea trei ani şi jumătate pe atunci.
La vârsta de 7 ani, la Liceul de Muzică, compunea deja piese de muzică clasică, iar la 8 ani susţinea recitaluri de o oră şi jumătate în faţa publicului.
La 10 ani, criticii îl numeau deja „micul Mozart”, „micul Bach” şi „al doilea George Enescu”. S-a întâmplat după concertul de la Ateneul Român, când a ridicat sala întreagă în picioare. A devenit, atunci, cel mai tânăr muzician român care a concertat pe scena Ateneului. Tot atunci, i s-a propus să părăsească România pentru a studia la Conservatorul de la Viena, dar a refuzat.
Apoi piesele sale au fost preluate, în concerte, de către Orchestrele Radio, a Operei şi a Filarmonicii.
La 17 noiembrie 2007, tânărul muzician a susţinut un concert extraordinar la Sala Radio în faţa a peste o mie de persoane. A fost un spectacol care a durat trei ore fără pauză, fiind primul concert în care s-a prezentat şi o integrală componistică a muzicianului care la 12 ani era capabil să compună şi să susţină concerte şi recitaluri pentru pian solo până la lucrări pentru orchestră simfonică și cor.
La 13 ani, în anul 2008, şi-a înfiinţat propria orchestră, „Cammerata”, cu scopul de a-i interpretă lucrările. A avut în orchestră şi 50 de oameni, de la 14 până la 65 de ani.
Stagiunea muzicală 2010 a Orchestrei de Cameră Radio şi a Corului Radio s-a deschis cu o integrală componistică Matei Bucur Mihăescu. În acelaşi an el a înființat cvartetul Mateo considerat de la prima apariție un ansamblu de excepție atât prin formula instrumentală (clavecin/pian, flaut, oboi, fagot), cât și prin repertoriul original abordat.
Matei dirijează orchestra „Cammerata” de la începutul anului 2011, când a devenit şi cel mai tânăr dirijor din România.
Ministerul Afacerilor Externe i-a oferit titlul de „micul ambasador al culturii româneşti în lume”, iar Liceul „George Enescu” a instituit chiar şi premiul pentru interpretare pianistică „Matei Bucur Mihăescu”.