Acordarea de subventii, credite i conditii avantajoase, facilitati fiscale, bani mai multi pentru protectie sociala, coerenta i legislatie, diminuarea coruptiei si a birocratiei sunt doar citeva dintre cele mai importante promisiuni incluse i programul elaborat de PDSR. Respectarea acestora presupune existenta unor resurse financiare serioase.
Toata experienta acumulata de PDSR i timpul fostei sale guvernari si cea capatata i opozitie nu sunt suficiente pentru a anihila efectele unei economii dominate multa vreme de o fiscalitate excesiva, o economie subterana i ascensiune, o inflatie galopanta si dimensiuni alarmante ale blocajului financiar.
Sarcina PDSR este cu atit mai dificila, cu cit nu poate lasa Rominia izolata de restul lumii. Va trebui sa se supuna rigorilor impuse de organismele internationale, sa creeze un mediu de afaceri capabil sa conduca la atingerea standardelor de performanta ale tarilor membre ale Uniunii Europene, iar aceasta presupune, de asemenea, bani. in acelasi timp, va fi supus presiunilor din interior.
Asociatia Oamenilor de Afaceri din Rominia (AOAR) a schitat, deja, un set de masuri pentru imbunatatirea mediului de afaceri.
si vocea investitorilor straini, slab receptata pina acum, va icerca sa ajunga la urechea noilor sositi la Palatul Victoria. Doleantele celor dintii, cumulate i lucrarea „Cartea Alba – Climatul investitional i Rominia”, redactata de Consiliul Investitorilor Straini (ce cuprinde peste 70 de firme straine mari) la sfirsitul anului 1999, au ramas i actualitate. Investitorii straini cer lucruri simple, dar absolut necesare pentru desfasurarea activitatii i conditii propice afacerilor lor.
in esenta, programul propus de echipa condusa de Adrian Nastase se bazeaza pe doua principii: reducerea poverii fiscale, ceea ce presupune resurse mai mici previzionate pentru bugetul statului, si cheltuieli mai mari, din banii publici. Documentul este, astfel, expus riscului de a nu fi respectat. Onorarea promisiunilor asumate prin programul de guvernare devine posibila, i conditiile i care resursele estimate sa intre i punga statului se vor realiza la nivelul anticipat. Aceasta presupune, i primul rind, itarirea aparatului fiscal, operatiune costisitoare, dar necesara pentru a depasi obstacolele ce tin de mentalitate, de coruptie.
O sursa importanta de venituri o constituie privatizarea. Numai din vinzarea sectorului de distributie a energiei electrice se estimeaza icasari de aproape un miliard de dolari.
Daca PDSR va admite sa urgenteze privatizarea, din banii icasati va putea sa finanteze cheltuielile prevazute i program si isi va permite, totodata, sa transpuna i practica masurile de relaxare fiscala promise. Va reusi isa PDSR sa atraga interesul investitorilor? Daca va tine seama de recomandarile celor care deja au adus capitaluri i Rominia si le-au folosit ca motor al dezvoltarii afacerilor de aici, atunci sansele sporesc.
Totusi, PDSR va trebui sa adopte o pozitie ingrata. Recunoscut ca partid cu puternice accente de stinga, bazat preponderent pe sustinerea unor politici protectioniste, PDSR va fi nevoit sa abdice de la atitudinea care i-a adus popularitatea. Daca are intentia de a ramine i gratiile strainatatii, atunci va trebui sa admita deschiderea portilor pentru disponibilizatii din itreprinderile perdante.
Va avea, de asemenea, un test greu de trecut i fata organismelor internationale. Tertipurile folosite pina i 1996 sunt deja de notorietate pentru expertii straini si numai toleranta acestora ar putea sa-i faca sa ighita promisiunile actualilor guvernanti. Altfel, vor trebui sa dovedeasca maxima abilitate pentru a reusi, itr-adevar, sa impace si capra si varza, asa cum indica documentul care ar tebui sa le fie biblie, i urmatorii patru ani.
Politica fiscala
· reducerea impozitarii cu 10% a profitului net utilizat de agentii economici pentru majorarea capitalului social;
· revizuirea transelor si cotelor de impozitare a veniturilor banesti ale populatiei, i prima etapa de guvernare;
· acordarea de deduceri personale la impozitul pe venitul global, perceput populatiei, pentru cheltuieli destinate constructiei, extinderii si modernizarii locuintelor aflate i proprietate personala, cu conditia ca materialele utilizate sa fie autohtone;
· scutirea de la plata impozitului agricol (ce intra i vigoare i 2001) pentru proprietarii ce detin pina la 10 ha teren arabil;
· diferentierea impozitelor platite de populatie pentru cladiri si terenuri, prin reducerea cotelor percepute posesorilor unei singure locuinte si aplicarea unor cote progresive pentru cei ce detin mai multe imobile;
· cota redusa de TVA, de pina la 9%, pentru produse de stricta necesitate: piine, lapte, energie, gaze naturale, lemne de foc, carbuni pentru populatie si medicamente de uz uman din productia interna;
· majorarea cotei TVA la produsele de lux, care nu sunt de stricta necesitate;
· scutirea de la plata impozitului pe venit sau pe profit (dupa caz), pe o perioada de zece ani, pentru operatorii din turismul rural;
· facilitati fiscale pentru IMM, prin punerea i aplicare a Legii nr. 133/1999: eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit; aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit dupa cifra de afaceri din anul precedent; reducerea impozitului pe profit cu 20%, i cazul i care se creeaza noi locuri de munca; scutirea integrala de la plata taxelor vamale si a TVA pentru importul de utilaje, echipamente, materii prime, materiale;
· scutirea de la plata impozitului pe salariul acordat tinerilor absolventi ai institutelor de ivatamint superior, i primii doi ani de la angajare.
Agricultura
· acordarea catre producatorii agricoli a unui milion de lei din bugetul de stat, pentru fiecare hectar de teren arabil cultivat, pentru campania agricola din primavara acestui an. Banii vor fi folositi pentru achizitii de motorina, igrasaminte chimice si pentru plata lucrarilor agricole;
· 2.500 miliarde lei credite cu dobinda subventionata, pentru campania agricola de primavara;
· subventionarea a 50% din contravaloarea semintelor cu valoare biologica ridicata;
· alocarea de resurse financiare bugetare pentru acoperirea unei parti din cheltuielile cu achizitiile de animale de productie si reproductie;
· acordarea a 5.000 metri patrati cu precadere familiilor tinere care nu detin teren agricol si locuiesc i mediul
rural;
· sustinerea investitiilor i domeniul industriei alimentare, prin acordarea de credite i conditii avantajoase, pentru sectoarele care stimuleaza productia de materii prime.
Privatizare
· desfiintarea FPS si preluarea atributiilor acestuia de catre Autoritatea Nationala de Privatizare si Administrare a Participatiunilor Statului;
· mutarea centrului de greutate al privatizarii pe piata de capital;
· finalizarea privatizarii celor 64 de societati comerciale prevazute i Programul icheiat cu Banca Mondiala, concomitent cu continuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale, prin atragerea de investitori romini si straini care demonstreaza un real potential financiar si care prezinta garantii i realizarea de investitii importante i perioada de postprivatizare;
· vinzarea, ichirierea sau leasingul catre itreprinderi mici si mijlocii private a spatiilor industriale nefolosite;
· privatizarea sectorului de distributie (divizat i sase-opt unitati) si productie din sistemul energetic, i principal prin majorare de capital, inclusiv prin cotarea la bursa a societatilor din domeniu;
· privatizarea i domeniul extractiei de gaze si titei, i special a perimetrelor neexploatate;
&circle; privatizarea sau concesionarea serviciilor din domeniul agricol: asistenta sanitar veterinara, controlul calitatii semintelor si al produselor de origine animala;rn
privatizarea integrala a societatilor din turism, pina la sfirsitul anului 2001.rn
Protectie socialarn
cresterea procentajului alocat din fondul de somaj, pentru finantarea programelor de reconversie profesionala, astfel icit acesta sa ajunga la 10-15% i 2004, de la 2-3% cit este i prezent;rn
reintroducerea platilor compensatorii si aplicarea lor itr-o noua formula: 50% i momentul disponibilizarii, restul sumei platibile la data reicadrarii disponibilizatului, ca prima de reangajare, sau i momentul initierii unei afaceri pe cont propriu;rn
rn
alocatiile pentru somaj se vor calcula, i 2001, i functie de vechimea i munca si de ultimul salariu primit, astfel icit puterea de cumparare sa reprezinte 60% din salariul respectiv; din anul 2002 alocatia de somaj va fi raportata la nivelul venitului minim garantat; rn
perioada de somaj va creste la un an, iar celelalte forme de asistenta sociala – ajutorul de reintegrare profesionala si alocatia de sprijin – se vor situa la nivelul venitului minim garantat;rn
alocatia de stat pentru copii va reprezenta 10% din salariul mediu pe economie;rn
alocarea a cel putin 0,4% din PIB pentru combaterea saraciei.rn
Obiective principale pe termen mediurn
un ritm mediu anual de crestere a produsului intern brut cu 4,5 – 6%, i perioada 2001-2004;rn
reducerea inflatiei sub 10% i 2004;rn
cresterea salariului minim astfel icit i 2004 acesta sa fie cu cel putin 50% mai mare decit cel de la sfirsitul anului 2000 (la sfirsitul lunii noiembrie, salariul minim era de un milion lei);rn
cresterea pensiilor pentru agricultori, i termeni reali, cu 20% i 2001, fata de 2000, cu 40% pina i 2002, cu 75% pina i 2003 si cu pina la 100% i 2004;rn
deficit bugetar de 4% din PIB, i 2001, si i jurul a 3%, icepind cu anul 2002;rn
sporirea rezervei valutare a statului cu 2,5-2,8 miliarde dolari i 2004;rn
atragerea unui volum anual de investitii straine directe de pina 1,8 miliarde dolari, i perioada 2001-2004;rn
rata somajului sub 8-9%, i 2004.rn
ConstrucL?ia de locuinL?ern
construirea a 38.000 de locuinte;rn
facilitati fiscale de la 10% pina la 50% din costul operatiunilor de reabilitare a fondului locativ existent.rn
rn
Masuri propuse de Consiliul Investitorilor Strainirn
facilitatile fiscale, o data acordate, nu ar mai trebui retrase; caracterul imprevizibil, instabil, al sistemului de impozitare trebuie eliminat;rn
mecanismul de stabilire a impozitelor si taxelor, ca si cel al colectarii acestora trebuie sa fie eficientizat, pentru a elimina interpretarile arbitrare, procedurile prelungite si auditarile frecvente si agresive;rn
eliminarea dublarii verificarilor firmelor; legislatia romineasca ar trebui sa prevada ca, o data ce autoritatile au efectuat un audit al taxelor si impozitelor unei firme, perioada sau aspectele auditate nu trebuie supuse altor verificari;rn
simplificarea aplicarii procedurilor si clarificarea interpretarii normelor i domeniile care vizeaza ifiintarea de noi societati comerciale, eliberarea de avize si autorizatii de construire, proceduri vamale.rn
Consiliul Investitorilor Straini recomanda autoritatilor ca sursa de inspiratie pentru noile legi sa fie actuala legislatie a Uniunii Europene, propunere justificata de faptul ca Rominia este i curs de aderare, ca membru cu drepturi depline, la UE.rn
rn
Cerinte ale Fondului Monetar Internationalrn
angajarea itr-o strategie solida si stabilizarea reformelor structurale;rn
implementarea unei politici monetare prudente si a disciplinei financiare i sectorul itreprinderilor de stat si cel bugetar;rn
consolidarea regimului fiscal;rn
icheierea rapida a privatizarii celor 63 de societati comerciale cuprinse i programul PSAL, icheiat cu Banca Mondiala, si pregatirea privatizarii companiilor nationale;rn
limitarea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB, pe termen mediu.rn
rn
Masuri propuse de AOARrn
adoptarea unei politici de protectie sociala bazata pe cresterea investitiilor i Rominia;rn
reducerea numarului excesiv de mare al taxelor si impozitelor, diferentierea progresiva a fiscalitatii;rn
ilaturarea tuturor contradictiilor cauzate de neclaritatea si instabilitatea legislativa;rn
promovarea unor masuri antiinflationiste, prin suprimarea cheltuielilor nejustificate ale statului, a cresterii salariilor i itreprinderile neperformante;rn
stimularea productiei interne, i antiteza cu importurile concurentiale;rn
imbunatatirea mecanismelor de functionare a pietei concurentiale, inclusiv prin ilaturarea impactului monopolurilor de stat si private;rn
accelerarea privatizarii si functionarii institutiilor statului.
