In multe privinte, Stefan Varfalvi s-a dovedit un vizionar. Privind cu un ochi in Occident si cu altul acasa, presedintele companiei IMSAT, una din cele mai apreciate ale Bursei de Valori, a vazut din timp cum se vor castiga bani si in Romania. Cand in Vest a prins telefonia mobila, IMSAT si-a trimis oamenii pentru a invata cum se monteaza o retea. Cativa ani mai tarziu, IMSAT a incheiat cu Mobil Rom si Mobi Fon contracte de milioane de dolari pentru implementarea acestor retele. Dar, probabil, cel mai mult fler l-a dovedit Stefan Varfalvi in 1992. El a vazut pe piata romaneasca o oportunitate uriasa: serviciile de televiziune prin cablu. IMSAT era pe atunci inca o societate de stat, dar a intrat rapid in afacere constituind a doua societate de cablu de pe piata bucuresteana si obtinand primele sase licente eliberate de CNA pentru operarea de televiziune prin cablu. Mai mult insa, IMSAT a constituit Multicanal Holding, un joint venture cu United International Holding, unul din cei mai mari operatori de servicii video, audio si transfer de date din lume, cunoscut acum sub numele de United GlobalCom (subsidiara acesteia United Pan European Comunications – UPC – detine cea mai extinsa retea de televiziune prin cablu din Europa) si a inceput montarea in cartierul Rahova din Bucuresti a uneia din cele mai avansate retele de cablu. Totusi, americanii s-au hotarat la un moment dat sa stopeze investitiile in Romania si, in aceasta conjunctura,
IMSAT a hotarat sa iasa din afacere, vanzand in 1997 procentele sale partenerilor. IMSAT, spune acum Varfalvi, n-a iesit fiindca era prea slaba pentru a concura pe piata, ci pentru ca era prea puternica pentru a se cobori la nivelul concurentilor. „Legea audiovizualului avea o mare lacuna: ea permitea acordarea de licente tuturor firmelor care doreau sa puna cablu asa incat se putea intampla ca la un bloc sa existe cate patru operatori de cablu. Nici un mare investitor nu putea accepta acest gen de concurenta”.
Dar daca Legea audiovizualului era putin favorabila intrarii marilor investitori straini in cablu, ea a permis intreprinzatorilor romani sa se avante nestingherit in aceasta piata.
Potentialul pietei era imens la inceputul anilor ‘90. „Cererea era enorma, oamenii stateau la coada ca sa fie conectati”, isi aminteste Radu Cristian, director general al Astral TV, o componenta a Astral CATV Grup, unul din liderii pietei de cablu din Romania.
Zeci de firme s-au aruncat spre cablaj. Afacerea era relativ simpla. Aveai nevoie de statii de receptie si de cablu, iar acestea puteau fi procurate din belsug si, uneori, chiar ieftin la mana a doua din Ungaria. Nu-i de mirare ca pionierii televiziunii prin cablu din Romania provin din zona de Vest a tarii, in special din Transilvania. Fiind aproape de Ungaria, ei au intuit rapid potentialul acestei afaceri, deja avansata in aceasta tara. Cluj-Napoca a devenit o adevarata capitala a cablului, societati precum cele din Grupul Astral (Astral TV, TV Cablu si Storm), dar si Seltron sau Portal si-au construit retele in toata tara si au inceput sa inghita si firme mai mici.
S-au dat lupte grele
pentru cucerirea pietei
Competitia pentru a ocupa cat mai multe blocuri si cat mai multa piata, a luat forme extreme. Bani multi si relativ usor de facut erau in joc. Taiatul cablului firmei concurente era arma cea mai folosita. Luni la rand in Bucuresti doua firme respectabile, Astral TV si Kappa, s-au acuzat reciproc de taierea cablului celuilalt, pana cand politia a descoperit in alta parte raufacatorul. Alte firme si-au trimis oamenii in echipamente purtand sigla concurentei pentru a face zile negre abonatilor si a-i determina sa schimbe funizorul. Distrugerile de aparatura erau si ele la ordinea zilei. Explicabil deci ca mari operatori europeni, precum UPC, au preferat sa stea deoparte de aceste jocuri, asteptand conjuncturi mai favorabile.
Ele n-au intarziat sa apara, caci ceea ce n-a facut legea a facut piata. Au supravietuit cei mai puternici si mai agresivi. Concurenta a luat forme mult mai elevate, dar nu mai putin dure. Cei mari au inceput sa inghita firmele mici, iar fuziunile si preluarile in acest domeniu, o caracteristica a economiei capitaliste, nu au corespondent in nici o alta industrie din Romania. Doar Grupul Astral a inghitit in perioada 1997-1999 patru firme din Bistrita, Petrosani, Dej si Mangalia.
Cuvintele de ordine in industria cablului sunt expansiune si consolidare. „Trebuie sa fii printre cei mai mari daca vrei sa supravietuiesti”, explica Mircea Suciu, presedinte al APRCC si actionar la firma Seltron din Cluj, filosofia bransei. Iar de acest adevar si-a dat seama de mult nu numai Grupul Astral. Inca la sfarsitul anului 1999, actionarii de la Seltron TV (40% din piata Clujului – 62.000 abonati) si Analog TV (80% din piata Timisoarei – 65.000 abonati) au decis sa-si uneasca retelele de cablu. Nici nu s-a stins bine vestea fuziunii, ca Analog si Seltron au lansat cea mai mare lovitura de pe piata, anuntand preluarea lor de catre UPC. In ciuda faptului ca cei implicati in aceasta afacere n-au oferit cifre (reticenta lor este justificata, intrucat UPC va mai face alte achizitii) alti operatori din piata apreciaza ca valoarea tranzactiei se ridica la cel putin 20 de milioane de dolari. Prin achizitia celor doua societati UPC va deveni cea de-a treia societate de cablu din Romania cu un numar de aproape 300.000 abonati, dupa Romanian Cable Sistems (RCS), cu 500.000 abonati si Grupul Astral, cu 470.000 abonati.
Viitorul este al
Internetului si telefoniei
Este, de asemenea, afacerea care marcheaza revenirea in forta a investitorului american, care n-a avut niciodata intentia de a renunta la piata romaneasca, adoptand doar o alta strategie de cucerire a ei.
Care este insa cauza acestei dinamici fara precedent din industria cablului? Desigur, miza este cu totul alta decat cea de acum 6-7 ani. O piata enorma sta in fata operatorilor de cablu, incomparabila cu cea de aproximativ 70 milioane dolari, suma la care sunt estimate acum veniturile acestora de pe urma abonatilor. Este vorba de cucerirea pietei pentru serviciile de Internet si telefonie fixa, lucru posibil o data cu liberalizarea pietei telecomunicatiilor in 2003, cand se va incheia monopolul RomTelecom asupra telefoniei fixe.
Pentru a lua startul la aceasta competitie, societatile de cablu sunt cel mai bine pozitionate. Investitii masive au fost facute pentru modernizarea retelelor. Societati precum Astral, Romsat sau Kappa dispun deja de retele bidirectionale care permit abonatilor accesul la Internet. Cablurile din fibra optica vor inlocui insa treptat actualele retele si vor permite transmiterea unor cantitati mai mari de date, mai multe programe de televiziune si, in plus, vor fi folosite si in telefonie. Iar acest lucru va insemna mai multi bani ca niciodata in conturile actualilor operatori de cablu.