Chiar dacă pentru moment par a fi ţinute sub control, tensiunile politice din România ar putea promova, la un moment dat, la rangul de criză, cu efecte mai mult sau mai puţin previzibile pentru oamenii de afaceri. Daniel Petre este patronul unei firme care asamblează şi comercializează calculatoare în cartierul bucureştean Titan. Fondul de salarii alocat lunar pentru cei patru angajaţi este de aproape 14.000 de lei. „În ultimele zile am început să mă gândesc: ce mă fa
Chiar dacă pentru moment par a fi ţinute sub control, tensiunile politice din România ar putea promova, la un moment dat, la rangul de criză, cu efecte mai mult sau mai puţin previzibile pentru oamenii de afaceri.
Daniel Petre este patronul unei firme care asamblează şi comercializează calculatoare în cartierul bucureştean Titan. Fondul de salarii alocat lunar pentru cei patru angajaţi este de aproape 14.000 de lei. „În ultimele zile am început să mă gândesc: ce mă fac dacă o să pice guvernul, se convoacă alegeri anticipate şi câştigătorii vor să renunţe la cota unică pentru a reveni la vechiul sistem de impozitare, progresiv. Am făcut nişte estimări şi mi-am dat seama că, pentru a păstra salariile nete la acelaşi nivel, ar trebui să cheltuiesc în plus câteva zeci de milioane de lei vechi pe lună“, spune el.
Alţii cred, însă, că, cel puţin până în prezent, companiile din România nu au a se teme de certurile dintre politicieni. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), admite că eventuale modificări fiscale ar putea scădea interesul investitorilor pentru România şi ar creşte birocraţia şi costurile. „Însă, deocamdată, nu cred că trebuie să ne gândim aşa departe. Este evident, pe baza datelor statistice, că economia îşi vede de drumul ei, decuplându-se, încet-încet, de viaţa politică. Asta şi pentru că mai mult de două treimi din PIB sunt produse de sectorul privat“, explică el. Pârvan dă ca exemplu Italia, una din marile puteri economice ale lumii, care a avut, de la Al Doilea Război Mondial încoace, aproape 60 de guverne.
„Există, desigur, şi efecte negative palpabile ale modului în care lumea afacerilor depinde, totuşi, de lumea politică. De exemplu, autorităţile nu au publicat încă normele de aplicare ale unor acte normative, astfel încât industria de lohn nu ştie cum vor fi tratate importurile făcute înainte de aderare pentru realizarea unor produse ce vor fi comercializate după 1 ianuarie“, arată Pârvan.
Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, este ceva mai dur în aprecierea tensiunilor recente din politica românească. „Avem de-a face cu o criză politică declanşată cu intenţie. Nu mai avem o ţară guvernată, nu mai avem o majoritate parlamentară, iar singurele soluţii vizibile sunt o redefinire a majorităţii în Parlament, lucru pe care îl consider greu de realizat, având în vedere că PSD a anunţat deja că nu va sprijini niciunul dintre partidele Alianţei, sau alegerile anticipate“, apreciază el.
Tănăsescu crede că instabilitatea politică pune în pericol adoptarea unor legi importante, printre care şi cea a bugetului pe 2007. „În plus, e clar că această criză duce la o disfuncţionalitate a instituţiilor statului într-o perioadă foarte importantă pentru România. În 2007 vom face, practic, joncţiunea cu Uniunea Europeană şi vom primi de la Bruxelles fonduri de circa nouă milioane de euro pe zi“, spune el.
Fostul ministru de finanţe este contrazis, însă, de Sorin Ioniţă, directorul executiv al Societăţii Academice Române (SAR). „Până vor veni banii de la Uniunea Europeană mai au timp să se certe de câteva ori. Cred că Bruxelles-ul va lansa câteva critici, dar cam atât. O problemă mai mare în relaţia cu UE ar putea-o reprezenta eventualele tentative de anulare a privatizărilor contestate în ultima vreme“, consideră el.
Între guvern minoritar şi anticipate
Apariţia „platformiştilor“ (proaspăt transformaţi în Partidul Liberal Democrat), care au scăzut cu 29 de mandate ponderea PNL în Senat şi Camera Deputaţilor, a fost cea care a transformat o perioadă de relativă acalmie într-una de tensiuni şi dipute. Viitorul cabinetului condus de Călin Popescu-Tăriceanu a fost pus serios în discuţie şi de ieşirea de la guvernare a Partidului Conservator, care a văduvit coaliţia de încă 30 de parlamentari.
La prima vedere, situaţia este gravă. Însă, nu trebuie să uităm că, între 2000 şi 2004, PSD şi PUR (care obţinuseră cam 37% din voturi şi aproximativ 45% din mandatele de parlamentari) au guvernat liniştiţi România, deşi erau minoritari. Ei au avut, dsigur, sprijinul constant al UDMR şi au fost ajutaţi, adeseori, şi de PRM. Dacă PC şi PLD se vor ţine de cuvânt şi vor susţine coaliţia, măcar în momentele importante, am putea asista la un nou cabinet minoritar longeviv. Totuşi, având în vedere diferenţele mari de viziuni şi obiective între cele cinci formaţiuni (PD, PNL, UDMR, PC şi PLD), o astfel de ipoteză este destul de greu de susţinut.
În concluzie, sunt semne că ar cam trebui să ne aşteptăm la alegeri anticipate. Eveniment care, pe de o parte, va însemna o pauză în activitatea legislativă şi o încetinire a activităţii instituţiilor publice, cu efecte uşor de prevăzut, dar care, pe de altă parte, ar putea să ne ofere un cabinet mai puternic, mai stabil şi ale cărui obiective şi strategii să nu schimbe radical sistemul fiscal, legislaţia economică sau direcţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport.
ZECI DE LEGI, LA COADĂ ÎN PARLAMENT
Economie. 82 de proiecte de lege aşteaptă să fie discutate şi votate de membrii Parlamentului. Mai mult de jumătate din ele au o legătură strânsă cu economia, finanţele sau dezvoltarea infrastructurii.
Amânare. Printre actele normative a căror apariţie ar putea să fie amânată de criza politică de la Bucureşti, se numără cele privind bugetul pe 2007, aprobarea contului de execuţie al bugetelor pe 2005, rectificarea bugetelor pe 2006, completarea şi modificarea Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală şi a Codului muncii.
Efecte. De asemenea, sunt în pericol proiecte legislative privind regimul vamal, contractele de achiziţie publică, energia electrică şi termică, pensiile private, comunicaţiile electronice şi serviciile poştale, societăţile comerciale, patronatele, Curtea de Conturi, dar şi dezvoltarea reţelei de transporturi terestre sau a Aeroportului „Henri Coandă“.
Privaţii şi politica
«Este evident, pe baza datelor statistice, că economia îşi vede de drumul ei, decuplându-se, încet-încet, de viaţa politică. Asta şi pentru că mai mult de două treimi din PIB sunt produse de sectorul privat.»
Cristian Pârvan, secretar general AOAR
Aderare sub semnul crizei
«Această criză politică duce la o disfuncţionalitate a instituţiilor statului într-o perioadă foarte importantă pentru România. În 2007 vom face, practic, joncţiunea cu Uniunea Europeană.»
Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor