Producătorii de software sau marii furnizori de servicii online au pus România pe harta dezvoltării de produse. Cât de convenabilă este însă folosirea unui produs adaptat la limba română?
În ultimii ani, localizarea – traducerea interfeţelor produselor şi serviciilor – în cât mai multe limbi a devenit o necesitate. Să fii prezent pe cât mai multe computere cu produsele tale înseamnă să controlezi, practic, cât mai multe porţi de acces la internet. Iar acest lucru se poate face convingând utilizatorii să folosescă produsele tale în orice situaţie, fie că e vorba de stocarea fişierelor, stocarea sau editarea documentelor online, mesagerie electronică sau instantanee, fie de site-uri dedicate blog-urilor.
Microsoft oferă de zece ani versiuni în diferite limbi ale sistemului de operare Windows şi ale suitei Office. Un pachet pentru limba română există însă de la Office 97, respectiv versiunea XP, dar, anul trecut, noul Vista a fost lansat în versiune completă pentru limba română. Iar în aprilie vom avea parte şi de o versiune localizată a pachetului Office 2007. Google a făcut acelaşi pas anul trecut, prin localizarea unor servicii, iar comunitatea Open Source dezvoltă de multă vreme aplicaţii gratuite cu interfaţă în română. Ba chiar şi telefoanele mobile trebuie să aibă versiuni localizate de soft, iar portalurile operatorilor sunt, şi ele, adaptate.
Un utilizator înrăit îşi va da însă seama şi de dezavantajele pe care soluţia localizării le aduce cu sine. Mai întâi, traducerile, care, deşi pot fi conform dicţionarului, tot sună straniu, iar din acest motiv comenzile sunt uneori greu de înţeles. Apoi, unele servicii nu sunt disponibile cu toate funcţiile şi facilităţile din dotarea versiunii originale, vezi Windows Live sau iGoogle. La mobile, folosirea funcţiei de predicţie de text se poate face doar la selectarea interfeţei în aceeaşi limbă. La fel, actualizările vin ceva mai târziu, ca în sistemul de operare Vista, unde primul Service Pack e deja disponibil, dar nu şi pentru ediţia în română. Totuşi, „utilizatorii de business şi cei non-tehnici sunt cei care preferă utilizarea Windows şi Office în limba română“, remarcă Tudor Galoş, manager, Windows Business Group la Microsoft România. „De fapt, în 2007, am putut observa o creştere cu aproape 50%, faţă de anul 2006, a preferinţei utilizatorilor pentru limba română“, remarcă acesta. Galoş admite însă că utilizatorii cu abilităţi tehnice preferă produsele Microsoft în engleză. „Acesta este motivul pentru care încă nu am localizat produsele server ale Microsoft, precum şi produse şi facilităţi dedicate specialiştilor IT, cum ar fi interfaţa de administrare din Windows Vista“.
Aşadar, merită? Privind din perspectiva costurilor, da. Un pachet Office Small Business în varianta de licenţiere „open subscription“ costă, la partenerul Microsoft Gecadshop.ro, 1.010 lei în versiunea localizată şi 1.470 lei în varianta de limbă engleză. Iar un sistem de operare Vista Home Basic costă, la emag.ro, 639 de lei în versiunea în română şi 1.010 lei în engleză. La fel, la Google, interfaţa localizată este necesară pentru accesul şi monitorizarea mai eficientă a unor servicii, cum ar fi AdSense.
PREFERINŢĂ
50% Cu atât a crescut, anul trecut, preferinţa pentru utilizarea Windows în limba română. Având în vedere diferenţa mare de preţ în favoarea acestei variante, te întrebi dacă nu e o creştere „cu premeditare“.
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE LOCALIZĂRII
ACCESIBILITATE
• Pentru cei care nu cunosc limbajul IT&C-ului, adică engleza, versiunile localizate le deschid, cu adevărat, porţile atât către comunicare, cât şi către posibilitatea de a folosi produsele software cât mai complet.
• Fie că e vorba de servicii de internet, de sisteme de operare, produse software sau de telefoane mobile, versiunile în limba română sunt de multe ori mai ieftine sau subvenţionate. Pentru companii, economiile pot fi substanţiale.
• Folosirea unui soft localizat va conduce întotdeauna, atunci când accesezi un link sau un buton de comandă, la servicii complementare adaptate pentru piaţa respectivă (ştiri, vremea, trafic, aplicaţii online, monitorizare).
ÎNTÂRZIERE
• Actualizările majore sunt disponibile cu întârziere, uneori destul de mare, în cazul versiunilor localizate ale produselor şi serviciilor.
• În comparaţie cu versiunea globală (de obicei în engleză), unele facilităţi sau funcţii nu sunt disponibile în variantele dezvoltate pentru alte pieţe. Adaptarea acestora necesită de obicei un timp mai îndelungat şi se face de către echipe dedicate.
• Chiar dacă sunt conforme cu toate normele lingvistice în vigoare, adaptările locale ale termenilor sună nepotrivit sau sunt, pur şi simplu, prea lungi şi ocupă spaţiu în mod inutil. De multe ori, se pot întâlni comenzi atât în engleză, cât şi în limba locală, în aceeaşi interfaţă.
Capital – Editia nr.12, data 26 martie 2008
