Cât de „legaţi“ suntem de bursele Vestului

Revista Capital a realizat un studiu al gradului de corelare dintre indicii bursei de valori româneşti şi cei regionali, pe de o parte, şi cei mai importanţi la nivel internaţional, pe de alta. Este deja un subiect la ordinea zilei corelaţia dintre bursa românească şi cele străine şi faptul că evenimentele petrecute pe plan extern au început să influenţeze tot mai mult piaţa de capital românească. Faptul că evenimentele punctuale care au loc în lume au repercur

Revista Capital a realizat un studiu al gradului de corelare dintre indicii bursei de valori româneşti şi cei regionali, pe de o parte, şi cei mai importanţi la nivel internaţional, pe de alta.

Este deja un subiect la ordinea zilei corelaţia dintre bursa românească şi cele străine şi faptul că evenimentele petrecute pe plan extern au început să influenţeze tot mai mult piaţa de capital românească.

Faptul că evenimentele punctuale care au loc în lume au repercursiuni destul de rapide asupra bursei româneşti nu mai poate fi pus la îndoială. Scăderea pieţei asiatice de la începutul anului trecut, criza din piaţa sub-prime din Statele Unite sau recentul recul al burselor majore de pe glob sunt exemplele cele mai clare. La fiecare dintre acestea, indicii de la BVB au răspuns destul de rapid cu scăderi semnificative.

Bursa de la Budapesta, cea mai corelată cu Bucureştiul

În privinţa corelaţiei la nivel general a pieţelor însă, lucrurile diferă. Cei care se aşteaptă ca bursa din România să urmeze fidel trendul de pe plan internaţional pot avea o surpriză.

O analiză realizată de revista Capital asupra coeficienţilor de corelaţie dintre indicii reprezentativi de pe diverse pieţe arată că, dacă pe termen lung indicii au evoluţii asemănătoare, pe termen mai mic de un an legătura dintre ei nu este la fel de puternică.

Dintre indicii cu care BET prezintă cea mai mare corelaţie pe termen ceva mai scurt, mai exact pe perioada ianuarie 2007 – ianuarie 2008, valorile cele mai bune au rezultat pentru BUX, indicele bursei de la Budapesta (0,821), SOFIX, de la Sofia (0,683), WIG 20 de la Varşovia (0,615), şi cei doi indici americani Dow Jones (0,686) şi Nasdaq 100 (0,685). Cu cât valorile sunt mai mari, cu atât corelarea dintre seriile de date reprezentate de cei doi indici este mai ridicată şi arată că valorile urmează aceeaşi tendinţă. Valoarea maximă posibilă este 1. O valoare negativă apropiată de -1 înseamnă că în vreme ce un indice creşte, celălalt scade.

Un fapt interesant este că, din calcule, nu au rezultat corelaţii negative între indici, nici pe perioade scurte, nici pe perioade mai lungi. Pentru reducerea riscului unui portofoliu, o asemenea situaţie este de dorit, pentru că se pot cumpăra acţiuni pe pieţe diferite, iar scăderile unora sunt contrabalansate de creşterile altora.

O comparaţie cu pieţele din zonă arată că România este, în continuare, mai puţin conectată la mersul burselor internaţionale decât vecinii. Pe aceeaşi perioadă ianuarie 2007 – ianuarie 2008, coeficienţii de corelaţie ai Poloniei şi Cehiei cu indicele pan-european EuroStoxx50 au depăşit valoarea de 0,8, iar cel al Ungariei a fost de 0,68. România şi Bulgaria, în schimb, au mers mai mult „pe cont propriu“ faţă de bursele europene, coeficienţii de corelaţie ai BET şi SOFIX cu EuroStoxx50 fiind de 0,34, respectiv 0,28.

BET FI, mai aproape de Vest decât BET

O observaţie interesantă este că, dacă în 2005 şi 2006 corelaţia dintre BET şi indicii vestici a fost în creştere, în 2007 aceasta a scăzut, de vină putând fi avansul foarte abrupt al bursei autohtone, în momente în care pe pieţele dezvoltate acţiunile erau în consolidare sau chiar în scădere. Un alt aspect demn de remarcat este şi faptul că indicele societăţilor de investiţii financiare, BET FI, a manifestat o corelaţie constant mai ridicată cu indicii vestici decât BET. Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Un posibil motiv pentru acest fenomen este că BET a avut mult timp în componenţă şi acţiuni neinteresante pentru investitorii străini, rămase în coşul indicelui mai mult din inerţie.

Având în vedere gradul mare de corelare pe termen lung existent în trecut, este probabil ca şi în viitor, pe termen lung, indicii româneşti şi cei străini să rămână corelaţi. Pe termen scurt însă, lucrurile vor fi influenţate cel mai probabil de evenimente concrete.

Termen lung

0,95 Este coeficientul de corelaţie dintre indicele BET şi indicele pan-european EuroStoxx50 pe termen lung, mai exact de la începutul anului 2004 până în prezent. Aproape de valoarea maximă posibilă.

Termen scurt

0,34 Este coeficientul de corelaţie dintre indicele BET şi indicele EuroStoxx50 pe termen mai scurt, de la începutul anului 2007 şi până în prezent. O sumă total diferită de cea pe termen lung.