Cifra de afaceri a firmelor de software autohtone a crescut spectaculos în ultimii ani. Salariile programatorilor au devenit şi ele mai atractive. Întrebarea e dacă acum productivitatea pe angajat se apropie de cea raportată de firmele internaţionale.
Florin Talpeş, preşedintele grupului Softwin, trebuie să fie mulţumit de performanţele firmei sale. Deşi datele financiare ale întregului grup sunt confidenţiale, cifra de afaceri exprimată în euro a Softwin SRL a crescut de cinci ori între 2002 şi 2006, până la 17,1 milioane de euro. Şi companiile din străinătate ale grupului, pentru care nu există date oficiale, par să meargă cel puţin la fel de bine, din moment ce anul trecut vânzările produselor BitDefender au fost de 60 de milioane de dolari.
Un ritm similar de creştere l-au înregistrat şi alţi jucători importanţi de pe piaţa autohtonă. Atât Siveco, cât şi TotalSoft şi-au majorat cifrele de afaceri exprimate în euro de peste trei ori în aceeaşi perioadă.
Dar productivitatea salariaţiilor a urmat şi ea un trend similar? La TotalSoft, cifra de afaceri produsă în medie de un angajat a crescut, între 2002 şi 2006, cu 11%, de la 28.900 euro la 32.100 euro. „Cifra de afaceri pe angajat din ultimii ani a urcat datorită unor factori precum: promovarea unor produse cu valoare adăugată mai mare atât la nivel intern, cât şi internaţional, înregistrarea unei cereri susţinute de soluţii software venite din piaţă, în special de soluţii ERP (Enterprise Resources Planning) sau orientarea noastră către segmentul de piaţă destinat companiilor mari şi foarte mari“, spune Costin Baicu, directorul financiar al TotalSoft.
Dar ritmul de creştere al firmelor autohtone nu este foarte mare atunci când e comparat cu cel înregistrat de marii jucători internaţionali. Microsoft şi-a majorat cifra totală de afaceri cu 60% în ultimii patru ani, însă rezultatul este important, având în vedere că nivelul acesteia a atins, în ultimul an fiscal, 51,1 miliarde de dolari, iar productivitatea pe angajat a ajuns la 647.000 de dolari.
Compania Symantec din Statele Unite şi-a majorat cifra totală de afaceri de 3,7 ori şi are o productivitate pe salariat de 304.000 dolari. Google a înregistrat anul trecut venituri de 10,6 miliarde de dolari, de 24,1 ori mai mare decât nivelul din 2002, iar productivitatea pe angajat a fost de 993.500 de dolari.
Evident, cifrele diferă foarte mult în funcţie de tipul de produse şi servicii pe care le oferă firmele, dar şi de pieţele pe care acestea activează. Chiar şi cifra de afaceri pe angajat a companiilor din România diferă foarte mult de la o firmă la alta. Deşi din punct de vedere oficial acestea sunt incluse în categoria software, în realitate există diferenţe semnificative între firmele care se axează strict pe software, cele de consultanţă, firmele care distribuie software şi integratorii de sisteme. Iar de cele mai multe ori producătorii de soft autohtoni acţionează pe mai multe din aceste segmente.
„Diferenţele dintre cifrele de afaceri înregistrate de marile firme din România se datorează tipului de creaţie ce caracterizează activitatea companiei. Când activitatea de bază este outsourcingul, productivitatea angajatului are valori mai mici. Cifra de afaceri per angajat, în cazul activităţii de outsourcing, variază între 5.000 şi 25.000 de euro pe an“, spune Peter Jansen, managing partener al Bucharest Consulting Group, partenerul Boston Consulting Group în România.
În timp ce productivitatea poate fi între 20.000 şi 50.000 de euro pe angajat pentru dezvoltarea de soft la comandă, în cazul activităţilor de consultanţă se poate ajunge la sume între 60.000 şi 100.000 de euro. La integratorii de sisteme informatice, nivelul poate fi de ordinul sutelor de mii de euro, pentru că aceste firme integrează şi cifra de afaceri a subcontractorilor.
În cazul companiei Siveco, cifra de afaceri medie pe angajat a fost anul trecut de 63.600 euro, însă nivelul acestui indicator a oscilat între 2002 şi 2006, înregistrând scăderi în perioadele în care s-au făcut angajări masive. Compania alocă 31% din cifra de afaceri salariilor.
„Siveco România este în mod clar orientată spre dezvoltarea şi implementarea de soluţii proprii sau ale terţilor, cu valoare adăugată mare, oferind prioritar expertiză pe domenii tehnologice de vârf, dezvoltând reţele locale de parteneri“, conchide Anca Crahmaliuc, managerul de marketing al companiei.
Marketingul costă
30%-40%
este ponderea salariilor în totalul cheltuielilor companiilor de software care îşi dezvoltă şi distribuie propriile produse. Cheltuielile de marketing, vânzări şi suport pot ajunge la 60% din totalul cheltuielilor.
