Efortul financiar pentru achiziţionarea de combustibili în această iarnă se ridică la peste un miliard de euro. Producătorii de energie trebuie să contracteze împrumuturi bancare, fără să mai beneficieze de garanţia statului.
După o perioadă atipică de funcţionare, cauzată de seceta din această vară, societăţile producătoare de energie vor trebui să facă faţă celui mai dificil test al anului: pregătirea pentru iarnă. Spre deosebire de anii precedenţi, când statul putea să garanteze împrumuturile contractate de producători pentru achiziţionarea combustibililor, în această iarnă, societăţile vor fi nevoite să-şi asigure sursele de finanţare din credite comerciale. Altfel spus, este primul an în care statul nu mai garantează aceste împrumuturi, pentru că o astfel de procedură este interzisă de reglementările UE. Creditele comerciale sunt mult mai scumpe, dar problema majoră o reprezintă dificultatea accesării acestora de către producătorii termo care nu au suficientă bonitate financiară. Este greu de crezut că societăţi care de-a lungul timpului s-au confruntat cu situaţii financiare critice, aşa cum este cazul Termoelectrica sau a centralelor aflate în administrarea Consiliilor Locale (CL), vor găsi credite în condiţii avantajoase fără să li se solicite garanţii mari. Banii vor fi cu atât mai greu de găsit, cu cât producătorii continuă să se confrunte cu un blocaj financiar din cauza neîncasării contravalorii energiei livrate. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anunţat la începutul lunii iulie că municipalităţile au acumulat datorii de peste 500 milioane de euro către sectorul energetic. În Capitală, regia de termoficare RADET are datorii de peste 188 milioane de euro către Electrocentrale Bucureşti. În aceste condiţii, nici nu este de mirare că Petrom a anunţat că va suplimenta cantitatea de gaze livrată către Termoelectrica numai dacă va exista garanţia din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) şi că, în caz de neplată, statul va acoperi sumele datorate.
La problemele de finanţare se adaugă cele legate de funcţionarea actuală a sistemului în condiţii de secetă. Pentru a-şi onora toate contractele încheiate cu furnizorii (inclusiv cele de export), Hidroelectrica a cumpărat energie de la Termoelectrica. Ceea ce înseamnă că suplinirea deficitului de energie din piaţă a căzut în sarcina centralelor pe hidrocarburi şi a celor pe cărbune. Or, experienţa anului trecut arată că există riscul ca o exploatare excesivă a acestora să ducă la imposibilitatea constituirii stocurilor pentru perioada rece. Pericolul este cu atât mai mare cu cât se previzionează prelungirea perioadei de secetă până în luna octombrie.
Creşte consumul de electricitate
Marius Untescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale Politică Energetică, spune că programul de iarnă (1 octombrie 2007-31 martie 2008), pe care MEF îl va supune spre aprobare Executivului, în această lună, prevede un necesar total de finanţare de 4,3 miliarde lei (circa 1,3 miliarde euro). Efortul financiar cel mai consistent revine unităţilor din subordinea MEF, ale căror costuri pentru asigurarea combustibililor sunt de 2,5 miliarde de lei, urmate de centralele aflate în coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), cu 1,01 miliarde lei, şi complexurile energetice trecute la AVAS, cu 790 milioane lei. Suma totală a fost stabilită pornind de la o prognoză de creştere a consumului total de energie electrică (piaţă internă şi exporturi) cu 5,6% faţă de intervalul corespunzător iernii 2006-2007 şi cu 4,9 % faţă de acum două ierni. Precizăm că iarna trecută a fost considerată una foarte uşoară, iar cea de acum doi ani s-a înscris în parametrii unei ierni normale.
Estimarea s-a realizat pornind de la o creştere a consumului, în medie, cu 2-3% pe an la care s-a adăugat o majorare a exporturilor de energie prognozată de 1% , din cauza secetei. Pentru energia termică, având în vedere că centralele din subordinea MEF asigură numai 30-35% din producţie, restul fiind reprezentat de capacităţile aflate în administrarea municipalităţilor, estimarea de consum s-a făcut pe baza prognozelor fiecărei centrale în parte. A rezultat astfel o scădere de 1% a consumului de energie termică, comparativ cu acum două ierni, ca urmare atât a continuării procesului de debranşare, cât şi ca efect al contorizării. Astfel, consumul brut de energie electrică prognozat pe perioada celor şase luni este de circa 46 TWh, iar producţia de aproximativ 51TWh, în timp ce soldul import-export este de circa 3 TWh.
Prognozele, greu de realizat pe o piaţă liberă
Conform programului, la 1 octombrie, stocurile de resurse energetice trebuie să ajungă la 3,4 milioane tone de lignit, 484 mii tone de huilă, 406 mii tone de păcură, 2,5 miliarde mc gaze şi un nivel de umplere a lacurilor de 58%. Resursele energetice necesare pentru realizarea producţiei de energie electrică şi a celei de energie termică prognozate pe cele şase luni totalizează aproape 26 de milioane tone lignit, circa trei milioane tone huilă, peste patru miliarde mc gaze şi aproape 353 mii tone de păcură.
Programul de iarnă se întocmeşte începând din anul 2001, pentru a putea avea încă din timpul verii o estimare a consumului şi producţiei de energie, precum şi a necesarului de resurse energetice şi financiare. „În funcţie de condiţiile iernii respective, acest program poate suferi abateri de la prognoza iniţială. De regulă, până în prezent, faţă de ceea ce s-a estimat prin program, abaterile au fost de 1-2% peste ceea ce s-a realizat“, a precizat Untescu. Cu toate acestea, elaborarea unei prognoze cât mai aproape de necesarul real este din ce în ce mai greu de realizat odată cu deschiderea integrală a pieţei.
Pe o piaţă concurenţială, nu există nici un fel de restricţii în calea schimburilor energetice, ceea ce înseamnă că, în orice moment, energia produsă în ţară poate fi exportată. Evident că, în acest caz, cantităţile de combustibili prevăzute ca necesare pentru asigurarea consumului intern de energie pe perioada de iarnă nu vor mai fi suficiente. În acelaşi timp, o supraevaluare a prognozelor de consum de energie ar însemna blocarea surselor financiare ale producătorilor din sector în stocurile de combustibili
MEF va cere o derogare pentru depasirea noxelor
Limitarea producŢiei hidro, cauzată de secetă, şi funcţionarea cu preponderenţă a termocentralelor au condus la depăşirea plafoanelor de emisii de noxe (dioxid de sulf, azotaţi şi praf) stabilite pentru acest an, conform angajamentelor asumate de ţara noastră. Spre deosebire de emisiile de dioxid de carbon, pentru care există mecanismul de compensare al certificatelor verzi, pentru restul noxelor, orice depăşire atrage automat ridicarea autorizaţiei integrate de mediu şi închiderea societăţii.
„Aceste baremuri de noxe de la bun început nu au fost bine negociate. Vom face o notificare către Ministerul Mediului prin care vom cere o derogare pentru depăşirea acestor plafoane, potrivit prevederilor legale în vigoare“, a explicat Marius Untescu.
4,3 mld. de lei
costă combustibilii necesari pentru asigurarea producţiei de energie electrică şi termică pe perioada octombrie 2007-martie 2008.