Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, evidențiază o realitate economică importantă: România se numără printre puținele țări al căror deficit este generat prin investiții. El subliniază că ”singura cale spre dezvoltare este push-ul investițional”. Câciu detaliază cum deficitul conjunctural, ce durează între 2 și 3 ani, poate fi „reparat” prin efectul de multiplicare al acestor investiții, care generează noi venituri pentru economie și buget, reducând în același timp presiunea asupra cheltuielilor.
Câciu: România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii
Adrian Câciu a explicat recent, într-o postare pe Facebook, cum România se aliniază tendințelor economice europene. Deficitul de investiții nu este o problemă singulară, ci face parte dintr-un model de dezvoltare adoptat și de alte state membre UE.
”În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani. Toate ţările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investiţiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales ptr infrastructura) în care deficitul a depăşit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergenţă puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investiţional”
Ministrul afirmă că ”singura cale spre dezvoltare este push-ul investițional”. Conform lui Adrian Câciu, deficitul conjunctural, care durează între 2 și 3 ani, poate fi „reparat” prin efectul de multiplicare al investițiilor. Acest efect generează noi venituri pentru economie și buget, diminuând astfel presiunea pe cheltuieli.
”România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investiţional. Cum se «repară» deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiţii? Prin efectul de multiplicare al acestora, efect care aduce noi venituri economiei şi bugetului în timp ce presiunea pe cheltuieli scade odată cu plata investiţiilor realizate.”
În ultimele trei decenii, toate statele membre UE au depășit pragul de 3% deficit bugetar din PIB, cel puțin de două ori. Câciu a menționat că, în majoritatea cazurilor, aceste deficite au fost asociate cu creșteri economice accelerate, stimulante prin fonduri europene destinate infrastructurii.
Analiza deficitelor pe țări în UE
Ministrul a evidențiat faptul că Franța și Grecia au depășit 3% din PIB în 23 de ani, iar Ungaria, Polonia și Portugalia în 22 de ani. Alte state, precum Spania și Italia, au avut deficite mari în 19, respectiv 18 ani. România a depășit acest prag în 17 ani, iar Cehia şi Croaţia în 16 ani.
”UE ca întreg a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent. Germania a depăşit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori. Cel mai bine stau Luxemburg, care a depăşit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, şi ţările nordice care au depăşit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani, iar Danemaca şi Suedia de câte 2 ori”, a explicat Adrian Câciu.
Uniunea Europeană, în ansamblu, a depășit criteriul de deficit în 14 ani din ultimele 30. Zona Euro a avut 11 ani cu deficit major. Germania, de exemplu, a depășit pragul de 3% de 11 ori în aceeași perioadă.
Perspective pentru viitor
Câciu a adăugat că, pentru 2024, Comisia Europeană estimează că 12 state vor depăși din nou acest prag. România, având deficitul orientat spre investiții, are o oportunitate unică de a profita de acest model pentru a-și asigura dezvoltarea pe termen lung.
Astfel, se conturează clar că o strategie investițională solidă este esențială pentru România. În contextul actual, un accent pe investiții va aduce beneficii economice și va reduce presiunea financiară, facilitând o recuperare rapidă și sustenabilă.
