Sindicaliştii susţin că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o compensaţie parţială a inconvenienţelor care rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii, care sunt mult mai severe şi mai restrictive decât pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii, cum ar fi interzicerea activităţilor care le-ar putea aduce venituri suplimentare şi riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor de către cadrele militare din toate structurile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe plan intern şi extern. 

„Reglementarea prevăzută de Legea nr.223/2015 nu a constituit o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii ci o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi, care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri. O asemenea interpretare tinde să nege în substanţă un drept prevăzut de legiuitor în favoarea membrilor noştri de sindicat, devenit cert şi lichid odată cu încetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscută şi prin Decizii ale Curţii Constitutionale – ex. Decizia CCR nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000”, conform SCMD. 

În acest context, SCMD susţine că adoptarea OUG nr.59/2017, care a modificat Legea nr.223/2015 sau „declaraţiile neconforme cu realitatea ale ministrului muncii” încalcă art.14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tratarea în mod diferit a persoanelor aflate în situaţii comparabile (în speţă militari şi magistraţi). De asemenea, încalcă şi Decizia CCR nr.20/2000, dosar 5A/2000, care a decis că nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit între pensia magistraţilor şi pensia militarilor, dar şi anumite prevederi ale Constituţiei României. 

Conform sursei citate, militarii constituie singura categorie profesională cu obligaţii de serviciu după trecerea în rezervă, întrucât în caz de necesitate rezerviştii sunt obligatoriu concentraţi, iar refuzul acestora constituie o infracţiune ce este sancţionată de Codul penal. 

Nu în ultimul rând, sindicaliştii sunt nemulţumiţi de neînţelegerea sau înţelegerea defectuoasă a naturii juridice a pensiilor militare. 

„Nemulţumirile noastre sunt legate de neînţelegerea sau înţelegerea defectuoasă a naturii juridice a pensiilor militare, strâns legată de particularităţile activităţii tuturor cadrelor militare din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe care le putem sintetiza astfel: activitatea nu s-a limitat în timp la durata programului normal de lucru şi nu a existat posibilitatea compensării muncii prestate cu timp liber sau plăţi suplimentare; exercitarea prerogativelor constituţionale de apărare, ordine publică şi securitate naţională se caracterizează prin continuitate; instituţiile publice au obligaţia legală de a asigura realizarea drepturilor prin dispoziţiile în vigoare referitoare la specificul muncii prestate, importanţa socială şi restricţiile aferente; expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres şi risc”, se mai arată în document. 

SCMD consideră că orice măsură reparatorie trebuie să privească un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, „echilibru care nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată”. 

AGERPRES