Cadrul Financiar Multianual. În intervalul 14-15 decembrie, președintele Klaus Iohannis a luat parte la reuniunea Consiliului European desfășurată la Bruxelles, în Regatul Belgiei. Discuțiile au vizat revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.
Cadrul Financiar Multianual. Liderii europeni nu au ajuns la un acord despre pachetul de revizuire
Cadrul Financiar Multianual. În aceste zile, președintele Iohannis a participat la ședința Consiliului European. Până în acest moment, liderii europeni nu au reușit să ajungă la o concluzie în ceea ce privește pachetul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. În ciuda faptului că toate 26 de state membre susțin cu fermitate acest pachet.
În decursul ședinței, liderii s-au dedicat unor chestiuni complexe. Mai precis, cele de importanță majoră pentru Uniunea Europeană, statele membre și, evident, pentru România și cetățenii săi.
Dezbaterile s-au concentrat pe subiecte precum extinderea UE, modificările propuse pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, sprijinul acordat Ucrainei, evoluțiile din Orientul Mijlociu, securitatea și apărarea, problematica migrației și formularea viitoarei Agende Strategice a UE.
Un element cheie al dialogurilor s-a concentrat asupra extinderii Uniunii Europene. Rezultatul cel mai semnificativ al Consiliului European în această privință a constat în adoptarea deciziei de a demara negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova.
Acest demers este conform cu recomandările din Pachetul de Extindere emise de Comisia Europeană pe 8 noiembrie 2023, după cum a indicat comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale.
Președintele Klaus Iohannis a susținut cu fermitate necesitatea de a lua decizia de a începe negocierile pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. El a subliniat vizionarismul acestei decizii.
Președintele României a subliniat, de asemenea, că această decizie reafirmă nu doar caracterul strategic al politicii de extindere. În plus, a anunțat și progresele remarcabile realizate de cele două țări în implementarea reformelor cerute de UE. Trebuie ținut cont și de faptul că totul s-a desfășurat în circumstanțe extrem de dificile. Aceste realizări demonstrează în mod clar că Ucraina și Republica Moldova merită să devină membre ale familiei europene.
Klaus Iohannis a subliniat importanța cadrelor de negociere
De asemenea, șeful statului a subliniat importanța adoptării cadrelor de negociere, conform recomandărilor Comisiei Europene. Această cerere a României a fost reflectată în mod corespunzător în concluziile CE.
Iohannis a exprimat sprijinul pentru decizia de a conferi statutul de candidat Georgiei. El a susținut deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina. El a precizat că aceste demersuri ar trebui să fie condiționate de progresele semnificative în îndeplinirea criteriilor de aderare.
Președintele a subliniat, de asemenea, importanța accelerării procesului de aderare a statelor din Balcanii de Vest. În această direcție, el a evidențiat angajamentul României în sprijinirea acestor decizii și contribuția directă la modelarea lor.
Un alt aspect deosebit de semnificativ pe agenda reuniunii Consiliului European a fost procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.
Chiar dacă consensul la nivelul Consiliului European nu a putut fi atins în ceea ce privește pachetul de revizuire, acesta a beneficiat de sprijinul ferm al a 26 de state membre UE, inclusiv România. Subiectul va fi reanalizat de liderii europeni la începutul anului 2024.
Președintele României a exprimat încrederea în continuarea abordării pragmatice, solide și constructive a subiectului, pentru a obține rapid un consens. În ceea ce privește conținutul propunerilor de revizuire, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că acestea reflectă angajamentul Uniunii de a sprijini prioritățile generate de evoluțiile geopolitice actuale, cu accent pe finanțarea adecvată a sprijinului pentru Ucraina, în complementaritate cu alte măsuri de sprijin multidimensional acordate acestei țări.
Alocările naționale din politica de coeziune nu ar trebui să fie afectate
Președintele României a susținut ferm că alocările naționale din politica de coeziune și Politica Agricolă Comună nu ar trebui afectate în discuțiile privind posibile realocări de fonduri în procesul de revizuire. Aceasta se datorează importanței lor în susținerea obiectivelor naționale de dezvoltare.
Pe durata întâlnirii, Președintele Klaus Iohannis a accentuat importanța sprijinului ferm și amplu al Uniunii Europene pentru Ucraina, abordând toate dimensiunile relevante. În această perspectivă, șeful statului român a pledat pentru o viziune extinsă asupra securității, care să includă întreaga regiune a Mării Negre, cu mențiunea specială a Republicii Moldova.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul activ al României în sprijinirea Ucrainei, în calitate de stat membru aflat în prima linie, manifestându-și angajamentul și în aspecte umanitare.
Reuniunea a abordat și tema conflictului din Orientul Mijlociu
În timpul reuniunii, s-a discutat și despre situația din Orientul Mijlociu. În acest context, Klaus Iohannis a subliniat importanța unei implicații sporite a Uniunii Europene în regiune. Acțiunea ar avea ca obiectiv reducerea tensiunilor conflictuale și restabilirea procesului de pace, bazat pe soluția celor două state. Acest demers ar urma să fie realizat prin colaborarea cu partenerii de talie internațională și regională.
Președintele Klaus Iohannis a adus în atenție faptul că situația umanitară a civililor din Fâșia Gaza și a ostașilor rămâne critică și plină de îngrijorare. El a solicitat o implicare mai profundă din partea Uniunii Europene în abordarea acestor probleme.
„Pe palierul discuţiilor privind securitatea şi apărarea, Preşedintele Românei a reiterat, încă o dată, imperativul complementarităţii şi interoperabilităţii dintre UE şi NATO.
Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a abordat o serie de iniţiative cheie, precum consolidarea investiţiilor şi dezvoltarea capabilităţilor de apărare, încurajarea achiziţiilor comune, definirea unei Strategii Europene pentru Industria de Apărare, consolidarea bazei tehnologice şi industriale din sectorul apărării, creşterea mobilităţii militare.
Preşedintele României a mai arătat că este necesar ca Uniunea Europeană să devină un furnizor de securitate mai puternic şi mai credibil pentru a putea gestiona provocările şi ameninţările existente şi viitoare. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat rolul crucial al relaţiei transatlantice în asigurarea securităţii europene”, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.