In urma controalelor efectuate la peste 400 de spitale, Autoritatea Nationala a Controlului (ANC) a stabilit ca din datoriile totale pot fi decontate doar 4.523 miliarde lei catre furnizori, in contul produselor achizitionate legal. Restul datoriilor reprezinta cheltuieli efectuate in afara procedurilor legale privind achizitiile publice si peste limita indicatorilor realizati, se arata in raportul de control. Este adevarat ca una dintre nisele pe unde se scurg banii sanatatii sunt si spitalele. Achizitiile de medicamente si de alte produse medicale sunt portite ideale prin care anumiti directori isi pot umple buzunarele sau pot satisface interesele unor anumiti clienti-prieteni. Insa nu toti directorii trebuie pusi la zid. Exista situatii in care managerii spitalelor incalca anumite prevederi legale tocmai pentru ca altfel le mor pacientii. De prabusirea sistemului sanitar din Romania nu pot fi acuzati numai directorii de spitale, dupa cum lasa de inteles, de ani de zile, autoritatile. Poate ca anumite controale ar trebui facute chiar la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Poate si la Ministerul Sanatatii. Chiar si Guvernul are partea lui de vina in falimentarea sistemului. Esalonarile si scutirile la plata obligatiilor catre Fondul national de sanatate – si nu putine – nu le dau directorii de spitale, ci insusi Executivul si, in anumite cazuri, presedintele CNAS.

Principalele acuzatii aduse directorilor de spitale sunt:
Nu s-au respectat prevederile legii privind achizitiile publice. Legea spune ca pana la 2000 de euro se pot achizitiona produse direct de la sursa; intre 2.000 si 40.000 de euro trebuie facuta selectie de oferte, iar pentru achizitiile ce depasesc 40.000 de euro trebuie organizata licitatie publica. Ionel Blanculescu, seful ANC, sustine ca acolo unde trebuia organizata licitatie s-a facut in proportie de 99% din cazuri selectie de oferte. Exemple sunt multe. De la spitale mari din Bucuresti, cum ar fi Caritas, Coltea, Alexandru Obregia, si pana la unitati mai mici sau mai mari din tara, Spitalul Clinic Judetean Craiova, Spitalul Judetean Salaj, cel de urgenta din Vaslui etc.
Directorii de spitale au si ei argumentele lor: Dorin Chirea, directorul Spitalului de Neuropsihiatrie Grajduri, Iasi: ,,Nu zic ca nu
s-au facut, in sistem, achizitii nejustificate sau erori. Dar foarte multe asa-zise nereguli au avut loc pentru ca nu era o alta solutie. Opinia mea despre sistemul de licitatii este ca nu e adecvat sistemului sanitar. Se intampla deseori sa am nevoie de anumite produse si sa nu am furnizori, pentru ca putine firme se incumeta sa-mi vanda produse, stiind ca vor primi banii dupa foarte mult timp. Asa ca trebuie sa repet licitatia si intarzii inca doua-trei saptamani. Sunt intervale foarte mari de timp daca le raportezi la activitatea dintr-un spital si se pune intrebarea: bolnavul ce face pana cand se indeplinesc toate procedurile legale?,,
Mihai Coman, directorul economic al Spitalului Judetean Dolj: ,,Pana in octombrie 2002 nu a existat sistemul de licitatie electronica. In plus, intr-o buna parte a anului 2002, respectiv pana prin iunie – iulie, nu am avut buget. De-abia la mijlocul anului s-a semnat contractul cu Casa de Asigurari, pana atunci fiind nevoiti sa functionam pe baza actelor aditionale la contractele din 2001. Problema e ca o parte destul de insemnata a furnizorilor din anul anterior au refuzat sa incheie aceste acte, din cauza datoriilor pe care le aveam la ei. Astfel, am fost nevoiti sa apelam la metoda selectiei de oferta, in locul licitatiilor. Nu putem ramane, in nici un caz, fara medicamente. Oricum, totul s-a derulat legal. Decizia era luata de comisie, dupa analiza a cel putin cinci oferte. Singurul viciu e ca nu s-a incheiat contract, dar asta nu inseamna ca am produs vreo paguba spitalului. La furnizori, acolo sa fie paguba, ca nu au fost platiti. Am facut ce am putut, ca nu ne permiteam sa lasam oamenii sa moara,,.
Contractele de achizitii publice au fost incheiate fara clauze de raspundere contractuala ori fara pret, valoare totala, cantitate sau garantii. In opinia reprezentantului ANC, aceasta situatie a fost constata la multe spitale. ,,Exista multe asemenea cazuri. In contractele cu furnizorii de medicamente si materiale nu este mentionata o valoare ferma, aprovizionarea facandu-se pe baza de note de comanda transmise furnizorului. In ceea ce priveste pretul produselor achizitionate, in multe situatii acesta a fost mai mare decat pretul pietei,,, sustine Ionel Blanculescu. Cei acuzati ca au gestionat prost banii spitalelor aduc drept argument faptul ca nu-si pot asuma clauze cu termene de plata in contracte, din cauza intarzierii a alocarii bugetelor catre spitale de catre Casa Nationala de Sanatate. Georgeta Damian, directoarea economico-financiara a Spitalului Clinic Municipal Timisoara: ,,In anul 2002, finantarea a fost insuficienta. Am avut 33.000 de cazuri externate, fata de 13.000, cate erau prevazute in contractele cu CNAS. Cu toate acestea, datoriile inregistrate au fost cu 1,5 miliarde de lei mai mici fata de 2001. Asadar, daca primeam bani suficienti in 2001, noi ne-am fi incadrat in bugetul de anul trecut, in ciuda tuturor dificultatilor. In ceea ce priveste contractele, acestea se bazeaza pe o relatie de colaborare. Suntem acuzati ca nu am introdus in contracte valoarea, durata si graficul de livrare. Dar cantitatea era trecuta in comanda semnata de ordonatorul de credite. Din cauza subfinantarii, nu ne putem asuma clauze cu termene de plata. Oricum, in opinia mea, o comanda urmata de livrarea produsului si de emiterea facturii are valoare de contract ferm,,.
Depasirea cheltuielilor prevazute in bugetele pe anul 2002. Adica s-au cheltuit mai multi bani decat s-au alocat. Spitalele au primit anul trecut fonduri in valoare 22.001 miliarde lei pentru decontarea serviciilor medicale, insa s-au cheltuit 31.197,3 miliarde lei. Depasiri ale bugetelor prevazute, mai toate spitalele au inregistrat. Cele mai multe s-au constatat la unitatile din Bucuresti, Iasi, Timis, Mures, Brasov, Cluj, Hunedoara, Constanta, Arges si Dolj.
Mariana Loghin, directoarea financiar-contabila a Spitalului de Urgenta Sfantul Spiridon din Iasi: ,,Se spune in raport ca am avut depasiri ale fondurilor alocate de 184 de miliarde. Nu stiu exact despre ce este vorba. Avand in vedere cifra, banuiesc ca se refera la furnizorii carora nu le-am achitat facturile. Multe dintre datorii sunt din anii trecuti, dar nu am avut cu ce sa le platim, pentru ca, dintr-un necesar de 300 de miliarde, am primit doar 155. Intrebarea e ce ar trebui sa facem? Sa nu mai dam medicamente, sa nu mai acceptam internari?,,. Aceleasi argumente sunt aduse si de Dorin Chirea, directorul Spitalului de Neuropsihiatrie Grajduri, Iasi: ,,Problema este ca nu ai un buget clar in prima parte a anului. Eu, totusi, trebuie sa-mi tratez pacientii, sa le ofer conditii omenesti in fiecare zi. Bolnavul nu ma intreaba daca am sau n-am buget, el vrea medicamente, mancare si asa mai departe,,.

CNAS este generoasa cu rau-platnicii
Datornicii la Fondul de sanatate primesc esalonari si scutiri la plata. Internati care se trateaza cu medicamentele aduse de acasa. Bolnavi refuzati la internare de catre doctorii de garda. In timp ce unele spitale sunt desfiintate, in alte spitale se inghesuie cate doi-trei pacienti intr-un singur pat. Spitalele invoca lipsa banilor. Pe de alta parte, furnizorii de medicamente nu-si primesc banii de ani de zile. O imagine care persista de ani de zile in sistemul sanitar. Insa pe zi ce trece situatia devine din ce in ce mai grava si alarmanta. Oameni mor zilnic ori din indolenta unor doctori, ori cu reteta compensata in mana. Nu de mult, am asistat stupefiati cum o femeie bolnava de diabet a asteptat peste sase ore ca cineva sa o bage in seama de la camera de garda sau, mai mult, bolnavul de TBC care a murit pe drumuri intre spitale, fiind mereu refuzat la internare. Iar drept pedeapsa, asa-zisii doctori vinovati nu au primit decat cateva milioane taiate la salariu. Cam acestea sunt rezultatele reformei din sistemul sanitar din ultimii 13 ani. O reforma care nu a facut altceva decat sa falimenteze sectorul de sanatate. r
La conferinta de presa de saptamana trecuta, Ionel Blanculescu, seful ANC, a facut publice rezultate controlului efectuat la peste 400 de spitale din Romania. Nimic nou. Directorii de spitale cheltuiesc mai mult decat le este permis, unii legal, altii in afara prevederilor legale. Desi la unele spitale au fost constate nereguli grave, directorilor nu li se vor aplica decat niste amenzi. Insa furnizorilor de medicamente si de alte produse medicale nu li se vor deconta decat jumatate din banii pe care ii au de primit de la spitale de ani de zile. Desi ei au platit la stat pe facturile taiate TVA aferenta. Ce vina au ei ca au vandut cu preturi mai mari? Suntem intr-o economie de piata. Trasi la raspundere ar trebui acei manageri de spitale care fac asemenea achizitii. Dar si aici lucrurile pot fi discutate. Unii directori fac acest lucru pentru ca altfel nu au cum sa procure un anumit medicament, necesar pentru tratarea unui caz urgent. E ilegal, dar moral. Dar exista si manageri de spitale care cheltuiesc banii din interese proprii, adica si ilegal, si imoral. Un alt paradox al sistemului este si faptul ca in timp ce sistemul este subfinantat, Guvernul si presedintele CNAS acorda unor agenti economici inlesniri la plata catre Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate (FASS). Adica esalonari sau scutiri de plata. Pana la 28 februarie 2003, numai la nivelul CNAS s-au acordat 2.338 de esalonari la plata unor agenti economici cu debite de sub si peste un miliard de lei; 668 de amanari la plata in vederea reducerii sau scutirii; 2.175 de scutiri la plata si doar 53 de anulari a unor inlesniri la plata. r
Faptul ca in fiecare an se aloca mai putini bani decat se strang de la contribuabili in fondul de sanatate este o alta cauza a prabusirii sistemului. In fiecare an au existat excedente, la care se adauga si dobanda de la Trezorerie. Anul trecut s-a inregistrat un surplus de 15.000 de miliarde de lei, bani cu care s-ar fi putut acoperi usor datoriile spitalelor, de 9.000 de miliarde de lei, catre furnizori. Insa aceste sume se utilizeaza pentru acoperirea altor gauri din economie. Un lucru stiut. Multe voci s-au ridicat sustinand reglementarea acestei situatii. Cel mai vehement opozant al faptului ca banii din Sanatate sunt distribuiti de Ministerul Finantelor si in alte sectoare s-a dovedit a fi Sorin Oprescu, directorul spitalului Clinic Universitar, membru PSD si vicepresedinte al Comisiei de sanatate din Senat. Insa, pana in prezent, Guvernul pare sa continue aceeasi politica, dovedita a fi extrem de paguboasa, atat pentru intregul sistem, cat si, in primul rand, pentru bolnavi: ,,Nu marim veniturile, ci reducem cheltuielile din sanatate,,. r
Cat de urgenta este aceasta situatie pentru Guvern o dovedeste si faptul ca in sedinta de guvern de saptamana trecuta – unde trebuia sa se decida trecerea agentilor economici datori la fondul de sanatate in portofoliul AVAB pentru inceperea executarii silite a acestora si recuperarea cat mai grabnica a celor 27.000 de miliarde de lei, cat reprezinta datoriile la FASS (dupa cum ne-a informat seful ANC) – monumentul eroilor comunisti a avut prioritate in fata guvernantilor. Adica Executivul a aprobat, printre altele, si transmutarea acestui monument din Parcul Carol, din domeniul public al statului, in administrarea Bisericii Ortodoxe, pentru care r
s-au alocat 1,5 miliarde lei de la buget. Problema Sanatatii a fost amanata pentru sedinta viitoare. r
Totusi, seful ANC, Ionel Blanculescu, promite ca in 2004 sistemul va fi deblocat. ,,Anul viitor, Sanatatea va functiona ca o companie profitabila. Asta ca urmare a masurilor pe care le voi lua impreuna cu ministrul sanatatii, Mircea Beuran. Licitatia nationala pentru achizitiile de produse medicale, care va demara in curand, va introduce acelasi pret la medicamente si alte materiale medicale pentru toate spitalele. Deci va elimina achizitia la preturi astronomice si va dimensiona corect cheltuielile.,, r
r
Cronica unui faliment anuntatr
r
Iulie 1997. Incep dezbaterile la Legea asigurarilor de sanatate. Mai multi deputati, atat din opozitie, cat si de la putere au declarat ca prevederile proiectului ii favorizeaza pe cei care presteaza serviciile, si nu pe cei care se asigura. r
August 1997. Ministrul de finante, Mircea Ciumara, a anuntat ca Sanatatea nu va primi bani la rectificarea bugetara, pentru ca nu si-a gospodarit bine fondurile. ,,Au cheltuit pentru mobila si terminarea unor constructii, in loc sa aloce bani pentru medicamente,,, a spus Ciumara. r
Martie 1998. Scandal legat de lista medicamentelor compensate. r
Printr-o hotarare de guvern, numarul produselor de pe lista a fost redus de la 390 la 209. In lipsa unor norme metodologice, farmacistii au continuat sa aplice vechea lista si s-au trezit ca Ministerul Sanatatii nu le mai aproba deconturi decat pentru o parte din produse.r
Martie 1999. Secretarul de stat Alexandru Ciocalteu l-a acuzat pe ministrul sanatatii, Hajdu Gabor, ca ,,infraneaza punerea in aplicare a Legii asigurarilor de sanatate,, si a cerut demiterea acestuia.r
Octombrie 1999. Lipsa de fonduri a dus la intreruperea tratamentului pentru 1.400 de bolnavi de SIDA aflati in grija Institutului ,,Matei Bals,,. Criza a intervenit dupa ce furnizorii, care aveau de primit 57 de miliarde de lei, au refuzat sa mai acorde medicamente pe credit.r
Octombrie 1999. Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Alexandru Ciocalteu, a anuntat ca institutia sa este in imposibilitate de a suporta toate platile preluate de la Ministerul Sanatatii. El a cerut directorilor de spitale sa reduca costurile actului medical, fara sa afecteze calitatea acestuia, prin ,,disciplina in ceea ce priveste consumul medicamentelor si al materialelor sanitare,,.r
Decembrie 1999. Sistemul prescrierii medicamentelor compensate si gratuite va fi schimbat radical incepand cu 1 ianuarie 2000, a anuntat conducerea CNAS. Astfel, au disparut restrictiile privind numarul produselor trecute pe reteta, precum si suma limita pana la care pot fi vandute medicamente cu pret redus. r
Decembrie 1999-aprilie 2000. A avut loc o serie de controale in mai multe spitale din tara. Au fost alese unitatile care au cheltuit cele mai mari sume, dar si cele impotriva carora existau reclamatii. Verificarile s-au soldat cu demiterea unor directori din Bucuresti, Dolj si Bacau.r
Iunie 2000. Asociatia Distribuitorilor de Medicamente a intrerupt, pentru aproape o luna, livrarea catre spitalele cu datorii.r
Februarie 2001. Presedintele CNAS, Eugen turlea, promite masuri dure impotriva conducatorilor de spitale care au cheltuit ilegal fondurile primite. ,,Cei gasiti vinovati vor fi deferiti justitiei,,, a spus turlea.r
Decembrie 2001. Un raport al Ministerului Administratiei Publice arata ca majoritatea spitalelor au angajat cheltuieli peste sumele alocate. ,,S-a ajuns la o practica generalizata de indisciplina financiara,,, a declarat ministrul Octav Cozmanca.r
Ianuarie 2002. Mai multi directori de spital din Brasov si Sfantu Gheorghe au fost arestati sub acuzatiile de abuz in serviciu, fals, uz de fals si deturnare de fonduri, in urma unor controale financiare.r
Aprilie 2002. Ministerul Sanatatii si Familiei a anuntat ca a identificat factorii generatori de coruptie si frauda din domeniul sanitar, elaborand un plan de eliminare a acestora.r
Mai-septembrie 2002. Mai multi directori de spital din Turda, Bucuresti si Constanta, precum si directorii DSP Constanta si Ilfov au fost demisi, dupa ce verificarile au descoperit o serie de nereguli.