Ce impozite greveaza concediul prenatal si postnatal? Este cota de 1% reprezentand somaj angajat singura care se aplica (excluzand CAS 9,5%, CASS 6,5%, impozit pe salariu si chiar comisionul ITM)? Ce este suma de 403.000 lei, cum se declara si cum se plateste? Suma care se suporta din bugetul asigurarilor sociale pentru concediu se compenseaza cu CAS 22%, aplicat la fondul de salarii?



Iulia Haralambie – Medgidia


Concediile medicale pentru maternitate se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice, dintre care 63 de zile inainte de nastere (concediu de sarcina sau concediu prenatal) si 63 de zile dupa nastere (concediu de lehuzie sau concediu postnatal), care se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare. Pentru concediul medical pentru maternitate se plateste o indemnizatie al carei cuantum este de 85% din baza de calcul prevazuta de lege la data deschiderii dreptului. Baza de calcul a indemnizatiei se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele sase luni pe baza carora s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective.


Indemnizatia de maternitate (prenatal si postnatal) nu este un venit impozabil. Deasemenea, persoana care se afla in concediu medical de sarcina si lauzie este asigurata fara plata contributiei de asigurari sociale de sanatate de 6,5%. Plata acestei contributii se face din alte surse.
Prevederea potrivit careia angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut, pentru angajati, nu se aplica pe perioada in care raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii. Conform Codului muncii (Legea nr. 53/2003), contractul individual de munca se considera suspendat de drept pe perioada concediului de maternitate. In consecinta, pe perioada concediului de maternitate nu se aplica nici contributia de 1% somaj angajat aplicata salariului de baza lunar brut.


Contributia individuala de asigurari sociale, datorata de asigurati, se retine integral din salariu sau, dupa caz, din venitul brut lunar al asiguratului si se vireaza lunar de angajator la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia. Baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale (CAS 9,5%) o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, in cazul persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si al functionarilor publici. Contributia de asigurari sociale angajat 9,5% nu se datoreaza pentru sumele reprezentand prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta, potrivit legii. In consecinta, cota de 9,5% nu se aplica pentru indemnizatia pentru maternitate.


Contributia de asigurari de sanatate aferenta concediilor medicale este o contributie a angajatorului care se deduce din contributia de asigurari sociale angajator si se plateste pentru angajatii care se afla in incapacitate temporara de munca. Aceasta contributie se calculeaza ca procentaj de 6,5% aplicat la doua salarii minime brute pe economie in vigoare la data de calcul a salariilor, proportional cu perioada in care angajatul s-a aflat in incapacitate temporara de munca. Daca luam un exemplu simplu, in care un angajat s-a aflat in incapacitate temporara de munca intreaga luna mai 2005, contributia de asigurari de sanatate aferenta concediilor medicale de 6,5% se calculeaza astfel: ASS 6,5% CM = 6,5 x 2 x 3.100.000 x (21/21) = 403.000 lei. S-a tinut cont de faptul ca salariul minim brut pe tara la data de calcul a contributiei era de 3.100.000 lei vechi.


Aceasta contributie nu este de 403.000 lei in fiecare luna. Difera, dupa cum se observa si din definitia de calcul a contributiei, de numarul de zile de incapacitate temporara de munca. Daca angajatul s-a aflat in incapacitate temporara de munca doar 14 zile lucratoare din 23 de zile lucratoare ale lunii, contributia va fi egala cu 245.304 lei: 6,5% x 2 x 3.100.000 x (14/23).
Se declara la randul 42 din declaratia 100 – “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat”.


Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.
In concluzie, total CAS angajator de virat se calculeaza astfel: “Contributia de asigurari sociale angajator” – “Total cuantum prestatii de asigurari sociale suportate din Bugetul Asigurarilor Sociale” – “Contributia de asigurari de sanatate aferenta concediilor medicale”. Deci suma care se suporta din Bugetul Asigurarilor Sociale se deduce din contributia de asigurari sociale angajator.


Exemplu:

La o societate comerciala, un angajat care lucreaza in conditii normale se afla in luna iunie 2005 in concediu prenatal. CAS angajator calculat pentru intreaga societate este in valoare de 9.200.000 lei. Indemnizatia de maternitate care va fi primita de angajat este de 3.500.000 lei. Deci, din contributia de asigurari sociale angajator, in valoare de 9.200.000 lei, se va deduce indemnizatia de maternitate (fiind suportata din bugetul asigurarilor sociale) in valoare de 3.500.000 lei, precum si contributia de asigurari de sanatate aferenta concediilor medicale, in valoare de 403.000 lei. Contributia de asigurari sociale angajator de virat va fi de 5.297.000 lei.



Aplicarea art. 38 alin. (13) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal presupune ca facilitatea pentru investitii cu impact semnificativ exclude aplicarea art. 24 alin. (12) din aceeasi lege, pentru alte investitii necuprinse in investitii cu impact semnificativ?




Lucretia Stanciu – Buzau


nPotrivit prevederilor mentionate, pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizarea accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri.



Este vorba de investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul a un milion dolari SUA, realizate in formele si modalitatile prevazute de Legea nr. 332 din 29/06/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca.



Aceste investitii trebuie sa se realizeze efectiv intr-un termen de maximum 30 de luni de la data inregistrarii statistice la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. Doar pentru aceste investitii, daca se beneficiaza de facilitatile mentionate anterior, nu se pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
In conformitate cu acest aliniat, pana la 30 aprilie 2005, contribuabilii care investeau in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia erau autorizati si care nu aplicau regimul de amortizare accelerata, puteau deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie.



Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.
Deducerea prevazuta aici a fost insa anulata prin modificarile aduse la Codul fiscal prin art. I pct. 14 din OUG nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005. Astfel, la art. 12 alin. (12) nu se mai prevede decat faptul ca acei contribuabili care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate aceste prevederi, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.


1. Am un singur magazin de specialitate, iar registrul unic de control il tin la sediul societatii. Trebuie sa am unul si in magazin?

2. De ani de zile mi s-au adunat mai multe piese de calculator, monitoare etc. Pe acestea cum le pot scoate din stoc?


Anna Biscontini – Miercurea Ciuc


1. Conform prevederilor Legii nr. 252/2003 privind registrul unic de control, acesta se tine la sediul social si la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizatii si/sau acorduri de functionare. Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social contribuabilul, pe baza certificatului de inregistrare, in cazul comerciantilor, si pe baza certificatului de inregistrare fiscala, in cazul celorlalte categorii de contribuabili.



Contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control. Neachizitionarea in termenul prevazut a registrului unic de control de la directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social contribuabilul constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.


2. Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe sau din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta si de declasare a altor bunuri materiale decat mijloacele fixe, potrivit dispozitiilor legale, se face pe baza procesului-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale.Acest proces-verbal se intocmeste in doua exemplare, separat pentru mijloace fixe, materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta si bunuri materiale aflate in gestiunea unui singur gestionar, pe baza documentatiei prevazute in normele legale (nota privind starea tehnica a mijlocului fix propus a fi scos din functiune, deviz estimativ al reparatiei capitale, act constatator al avariei, avize, nota justificativa privind descrierea degradarii bunurilor materiale, specificatia bunurilor materiale propuse pentru declasare etc.).



Formularul se completeaza de catre comisia constituita in acest scop, dupa caz (la unitatile cu capital privat responsabilitatea revine administratorilor), cu constatarile si concluziile rezultate din analiza documentatiei primite si din verificarea starii mijloacelor fixe propuse a fi scoase din functiune, scoaterii din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta sau a bunurilor materiale propuse pentru declasare si se semneaza de membrii comisiei.