cumparat in rate.Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat recent ca lucreaza impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) la un act normativ care sa oblige la transparenta retelele de magazine care vand produse in rate. Integrata in pachetul de masuri pe care BNR are de gand sa le aplice de anul viitor pentru temperarea creditului de consum, ideea proiectului legislativ a fost generata in primul rand de costurile ridicate ale acestui tip de credit si in al doilea rand, de publicitatea agresiva facuta de o serie de magazine de retail. Campaniile de marketing ale magazinelor de electrocasnice si mobila adusesera dobanzile la creditul in lei, la 12%-13% in lunile de vara. Cel putin asa spun spoturile publicitare. Costurile produselor luate in rate sunt insa mult mai mari. Acesta este si motivul pentru care guvernatorul a subliniat faptul ca aceste credite sunt foarte scumpe. „Costurile unui credit sunt de peste 30%. Chiar daca dobanda este in jur de 23%, apar comisioanele care completeaza costurile totale ale unui credit si pe care ofertantii nu le mentioneaza”, a declarat Isarescu. Patronii recunosc ca au comisioane incluse in rateSarbatorile de iarna au adus in campaniile de marketing si dobanda zero, completata de avansul zero si giranti zero. Sunt strategii de marketing pe care BNR vrea sa le reglementeze prin apel la transparenta. Florin Andronescu, presedinte Credisson, spune ca, „cei trei de zero sunt pretul de raft al produsului inclus in oferta promotionala. Dobanzile si comisioanele la produsele promovate in oferte sunt subventionate de retaileri si furnizori. Noi suntem pentru transparenta si incercam sa venim in ajutorul clientului.” Cu toate acestea, nemultumirea guvernatorului vine si din faptul ca modalitatea de calcul al ratei include o serie intreaga de comisioane care nu sunt mentionate nicaieri. De obicei, informarea clientului in magazin este referitoare la dobanda practicata si rata lunara pe care o are clientul de platit in trei ani. Daca pana nu de mult existau magazine care practicau o asa-numita dobanda flat de 18% pe an – care se aplica permanent la valoarea intregului sold, chiar daca acesta scadea in timp – acum nivelul dobanzilor afisate in magazine este cel practicat de banci, intre 23,5% si 31%. In schimb, la un calcul bazat pe rata lunara si pe suma totala pe care o plateste clientul, apar costuri despre care clientul nu este informat si care, in general, urca costurile unui credit cu aproximativ zece procente. Dan Ostahie, director general Altex, explica: „Ceea ce creste intr-adevar costul unui credit sunt comisioanele de instrumentare a creditului, inclusiv al magazinului, asigurarea bunului si polita de risc financiar de neplata. In cazul magazinelor Altex, aceste comisione sunt de 8%. Dar oricum, ne bucura initiativa guvernatorului de a reflecta cat mai transparent costul unui credit, pentru ca acesta conteaza.” Proiectul legislativ aflat pe site-ul ANPC contine reglementari ale formulelor de calcul care vor fi permise, sa fie utilizate atat de banci, cat si de retaileri. Astfel, anexa II cuprinde ecuatia pe care se exprima echivalenta dintre imprumuturi, prin de o parte, si rate plus comisioane, pe de alta parte. De asemenea, actul normativ va legifera si formula care va sta la baza calcularii dobanzii anuale efective, plafonul creditarii si chiar reglementeaza contractele de credit incheiate sub forma unui act autentificat la notar. Asa cum revista Capital a mai aratat, costurile unui credit au urcat in lunile de vara pana la 44 la suta pe an. La ora actuala, magazinele au devenit ceva mai transparente, iar reducerea dobanzilor bancare a scazut si costurile creditarii. Poate noua lege va scadea si mai mult nivelul acestora.In ciuda costurilor ridicate, romanii se calca in picioare pentru a mai achizitiona, la sfarsit de an, un ultim produs in rate. Chiar daca Protectia Consumatorului a primit in acest an zece reclamatii legate de sistemul de creditare direct din magazin si una pe sistemul de rate Credisson, mobila si electrocasnicele se vand in continuare. Cererea este foarte mare dupa o pauza de aproximativ zece ani in care romanii nu au avut acces la credite, iar oferta, limitata. De aici si costurile foarte mari ale creditului de consum.