În 2007, Ludovic Orban, la acea vreme ministru al transporturilor, declara că linia de mare viteză, pentru care atunci nici măcar nu era schițat un proiect, ar putea fi construită până în 2015. În realitate, în ultimii ani nu s-a întâmplat nimic din acest punct de vedere, iar o performanță ar fi dacă ar începe construcția în 2015. Sau chiar în 2016, după cum promit acum reprezentanții ministerului. Recent, Anca Boagiu, ministrul de resort, spunea că pentru proiectul pe care toată lumea „îl tratează cu scepticism“, linia de mare viteză care va lega Ungaria de România, se elaborează deja studiul de fezabilitate, care va fi urmat de a doua etapă: finanțarea. „Chiar dacă cei de la minister spun că îi interesează în mod special acest proiect, în prezent nu există niciun grup de lucru sub egida instituției care să lucreze la el“, spune Ștefan Roșeanu, senior partner Club Feroviar.

Pe scurt, un asemenea proiect implică o serie de probleme de infrastructură feroviară, de reorganizare a gărilor, probleme ale operatorului feroviar.  „Un lucru foarte important este modul în care se va interconecta cu sistemul de transport clasic“, explică Roșeanu. Practic, este susținută ideea unei linii (București-Constanța-Brașov-Sibiu-Deva-Arad) care va dubla Coridorul IV, pe care în prezent se fac investiții pentru reabilitare.

Numai că, spun analiștii din piață, costurile, în acest caz, ar putea fi mult mai mari – „sunt tuneluri care ar trebui construite de la Comarnic până la Brașov“, explică și Roșeanu. O altă variantă, „mai ieftină“, ar putea fi gândită pe latura sudică, unde „geografia“ permite costuri mai mici.

Francezii au circulat cu primul TGV acum 30 de ani

Pentru oricare dintre cele două variante s-ar opta, este clar că acest lucru ar însemna un salt fantastic pentru România. Mai ales că, spre deosebire de Occident, unde trecerea la linia de mare viteză s-a făcut gradual (francezii au circulat cu primul TGV acum 30 de ani, după ce timp de mai mulți ani studiaseră tehnologiile din alte țări), la noi va fi un salt de la 160 km pe oră la 300 km pe oră, într-un timp mult mai scurt.   

Când se va întâmpla? Gabriel Stanciu, director general Alstom Transport România, încearcă să dea un termen posibil: „La începutul anilor 2020“, punctează el, – perioadă estimată și de Roșeanu -, doar dacă va exista suport politic și investițional continuu. Cu alte cuvinte, spune și Mircea Marian, country manager Bombardier Transportation România, „dacă am compara piața din România cu cea din Franța, vorbind din punctul de vedere al dezvoltării de sisteme de transport feroviar de mare viteză, din momentul în care vor începe investițiile, vor mai trece 10-15 ani.

Ideile Alstom Transport

Din punct de vedere tehnic, oficialul Alstom crede că această linie nu ar trebui să concureze cu liniile existente, care acum se află într-un amplu proces de reabilitare pe coridoarele Paneuropene IV și IX. Acesta propune trasee care să deservească alte zone, pe linii cum ar fi București-Pitești-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Cluj-Oradea și, de acolo, spre Budapesta. Apoi, de la Pitești spre Craiova și Timișoara și, în cele din urmă, de la București spre Brăila, Galați și, mai apoi, înspre și dinspre Iași. Potrivit lui, faza următoare ar conduce spre o legătură prin Bulgaria cu Grecia și Turcia, care să conecteze orașele din vestul țării între ele și, în cele din urmă, să lege  Timișoara de Belgrad. Din acest punct, în funcție de programele vecinilor noștri, linia de mare viteză ar putea fi legată de țările fostei Iugoslavii și de nordul Italiei.

Odată început acest proiect, costurile vor fi destul de mari. „Orientativ, pentru 850 km de linie de mare viteză, costurile depășesc 10 miliarde de euro“, face un calcul simplu Roșeanu. Bineînțeles, dacă vorbim de un proiect mai amplu, așa cum l-a desenat Gabriel Stanciu, costurile vor fi mult mai mari. Un lucru e sigur: dacă sunt bani, vin și idei. Mai rămâne o problemă: cât de repede se va transforma teoria în practică?

De mai mulți ani, România a luat în calcul posibilitatea construirii unei linii de mare viteză. Pentru acest lucru este nevoie de mulți bani, timp și profesioniști.
Câteva cifre din piață:

250 km/h este viteza minimă cu care merge un TGV și caracterizează modelele din generația veche; în prezent, proiectele care se iau in discuție sunt pentru 300 și 350 km pe oră.

1936 a fost anul în care locomotiva cu aburi a atins, la englezi, 200 km pe oră; francezii au circulat prima oară cu un tren de mare viteză în urmă cu 30 de ani.

10 mld. euro este suma minimă necesară pentru construirea unei linii de mare viteză în România; în prezent, acest proiect se află în atenția oficialilor Ministerului Transporturilor.

2020 Mai devreme de acest an nu ne putem gândi că vom circula cu un TGV; analiștii din piață spun că acest lucru este posibil peste 10 – 15 ani.