Dezbaterea “Calea ferată – încotro?”, organizată la initiaţiva OPSFPR, a reunit reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, ai comisiilor de transport din Parlament şi reprezentanţi ai companiilor şi asociaţiilor care îşi desfaşoară activitatea în domeniul feroviar.
“Avem nevoie de dialog între autorităţi şi companiile din industria feroviară pentru a contribui la formarea unui cadru legislativ favorabil sistemului feroviar şi la dezvoltarea segmentului de afaceri. Este pentru prima dată, în ultimii ani, când problemele sistemului feroviar sunt discutate la un asemenea nivel, implicând Senatul şi Camera Deputatilor”, a declarat Valentin Dorobanţu, Presedinte al Organizaţiei Patronale a Societăţilor Feroviare Private din România, citat de Clubferoviar.ro.
Conform informaţiilor prezentate în cadrul dezbaterii, “în fiecare an ies din garanţie în medie 370 km de cale ferată, finanţările sunt pentru 15 km de linii pe an, iar finantarea europeană este acordată pe magistrale. Pentru restul reparaţiilor ar fi necesare fonduri proprii sau alocări guvernamentale. Dacă s-ar adopta măsurile necesare de fluidizare a traficului şi s-ar majora volumele de marfă în traficul feroviar, atunci ar exista şi fonduri suplimentare pentru reparaţii,” a menţionat Lucia Bărbulescu, preşedintele TTS Transport Trade Services.
De asemenea, peste 9.000 km de cale ferată necesită lucrări de reparaţii capitale, iar la nivelul relaţiilor internaţionale, pe coridoarele feroviare europene, România trebuie să îşi finalizeze modernizarea Coridorului IV şi să demareze lucrările pentru Coridorul IX.

Portul Constanţa nu are linii de cale ferată modenizate

În cadrul dezbaterii a fost semnalată problema infrastructurii feroviare din Portul Constanta, care se confruntă cu o uzură fizică, cu un grad intens de congestionare a traficului din triaje, lipsa investiţiilor în modernizarea infrastucturii fiind evidentă.
O alta problemă adusă în discuţie de operatorii feroviari a vizat sistemul de tarifare privind utilizarea infrastructurii. Şi aici sistemul feroviar este discriminat faţă de celelalte moduri de transport. Spre exemplu, faţă de taxa rutieră, taxa pentru infrastructura feroviară este de 20 de ori mai mare şi, dacă în cazul celui rutier se achită o data pe an, operatorii feroviari sunt taxaţi pentru fiecare km parcurs indiferent dacă este tren de marfă sau este mutată o locomotivă goală. “Suntem în situaţia de monopol naţional şi este nevoie de electricitate. Tot sistemul energetic de sub catenară nu se poate achiziţiona, iar în aceste conditii solicităm Parlamentului să modifice legislaţia privind achiziţia energiei. Dorim să ne putem alege furnizorul, ceea ce necesită modificarea reglementărilor legislative”a precizat Valentin Dorobantu.
Şi Ion Garoseanu, ‎CEO al Vest Trans Rail a semnalat această problemă, menţionând că “ne confruntăm cu o situaţie de monopol, atât pe infrastructură, cât şi pe sistemul de furnizare a energiei. Clasa politică trebuie să reglementeze legislaţia pentru încurajarea sectorului feroviar privat şi creşterea competitivăţii”.

În acest sens, Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România a stabilit, împreună cu preşedinţii celor două Comisii de transport, din Camera Deputaţilor şi Senat, ca discutiile să aibă loc trimestrial, urmate de efectuarea unui bilanţ la sfârşitul sesiunii parlamentare, pentru identificarea şi analizarea problemelor şi punerea în aplicare a soluţiilor necesare.