Sărbătoare mare în Calendarul Creştin-Ortodox! Ce nu trebuie să facă românii astăzi, în ziua în care o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă Parascheva? Află mai multe şi despre viaţa celei care este considerată ocrotitoarea Moldovei.
Astăzi este sărbătoare mare în România! Calendarul Creştin-Ortodox o prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei.
Superstiţii de Sfânta Cuvioasă Parascheva. Ce e interzis să faci astăzi?
Există multe tradiţii şi superstiţii din popor legate şi de această zi, ca la fiecare mare sărbătoare din calendar.
Nu trebuie să faceţi treabă în gospodărie sau în afara ei şi nici să spălaţi sau să călcaţi. Cine nu va ţine cont de asta, va avea dureri puternice de cap.
Bărbaţii care vor munci de ziua Sfintei Parascheva se pot trezi cu casa lovită de trăsnet, mai spune tradiţia populară. Iar femeilor care vor coase sau vor toarce astăzi le vor apărea negi pe mâini.
Tot astăzi, gospodinele trebuie să dea de pomană must, vin roșu sau lipie ori pâine, dar să aibă grijă să nu ofere poame cu cruce, nuci, castraveti ori pepene roşu. De ziua Sfintei Cuvioase Parascheva se fac pomeni pentru cei care au murit fără lumânare.
Fetele şi femeile care vor să se mărite trebuie să se roage Sfintei Cuvioase Parascheva.
Femeile însărcinate trebuie să dea de pomană copiilor săraci astăzi, iar Sfânta le va proteja pruncul şi naşterea va fi una uşoară.
Tot astăzi, se pregătesc oile pentru iarnă. Ciobanii nu trebuie să cioplească nimic, altfel mieii vor fi tărcați. Dacă oile dorm înghesuite astăzi, se anunță o iarnă lungă și friguroasă. Însă dacă ele dorm separate, tradiţia spune că vom avea parte de o iarnă blândă.
Calendar Ortodox, 14 octombrie. Cruce roşie. Ce e interzis să faci de Sfânta Parascheva
Povestea vieţii Sfintei Cuvioase Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea în Epivata (astăzi Boiados), pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, pe atunci capitala Imperiului Bizantin.
Părinții ei, oameni de neam bun și credincioși, râvnitori spre cele sfinte, au crescut-o în frica de Dumnezeu, îndemnând-o spre deprinderea faptelor bune, dar mai ales a postului, rugăciunii și milosteniei. Un frate al ei, după ce a învățat carte, s-a călugărit sub numele de Eftimie; a fost ales episcop în localitatea Madite pentru dragostea față de cele sfinte și pentru cultura sa deosebită, potrivit Doxologia.ro.
Moștenind o mare avere de la părinți, împreună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea de moștenire și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a retras „în adâncul pustiei”. S-a oprit mai întâi la Constantinopol, unde a ascultat cuvinte de învățătură de la călugări și călugărițe cu aleasă viață duhovnicească.
Calendar Ortodox, 14 octombrie. Cruce roşie. Ce e interzis să faci de Sfânta Parascheva
Urmând sfaturile acestora, a părăsit capitala, îndreptându-se spre ținutul Pontului. Vreme de cinci ani a rămas la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile binecuvântate de viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos și a Sfinților Apostoli.
După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cu postul și s-a înălțat duhovnicește în rugăciune, întocmai ca Sfântul Ioan Botezătorul, ca Sfânta Maria Egipteanca și ca atâția alți ostenitori ai pustiei roditoare de desăvârșire.
Într-o noapte, însă, pe când avea ca la 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivata, localitatea în care văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine.
„Acolo, trudă cătră trudă și durere cătră durere adăugă, cu post și nedormire pe sine se înfrumuseța…, cu lacrimi pământul uda și se ruga: Doamne Iisuse Hristoase, caută din lăcașul Tău cel sfânt; am lăsat toate și după Tine am călătorit în toată viața mea. Și acum, îndură-Te Doamne, spune îngerului blând să ia cu pace sufletul meu”, scria Mitropolitul Varlaam. Împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat astfel sufletul întru odihna Mirelui ceresc.
Calendar Ortodox, 14 octombrie. Cruce roşie. Ce e interzis să faci de Sfânta Parascheva
A fost îngropată ca o străină, fără ca nimeni să știe cine era. Dar Dumnezeu, voind să o proslăvească, a descoperit în chip minunat cine era acea străină. Se spune că un marinar a murit pe o corabie și trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, „aflară trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred și plin de mireasmă”. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului, cel rău mirositor.
Dar, în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de mulțime de îngeri. Unul dintre îngeri l-a luat de mână, l-a ridicat și i-a zis: „Gheorghe, pentru ce n-ați socotit trupul Sfintei Parascheva? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumusețea ei și a vrut să o proslăvească pe pământ?”. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva, într-un loc de cinste.
Credincioșii de acolo, auzind de visul celor doi, au înțeles că este un semn dumnezeiesc, drept care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au adus cu mare bucurie, „cu lumini și cu tămâie”, așezându-l în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște. Se spune că drept-credincioșii creștini din Epivata au zidit o biserică chiar pe locul în care au trăit părinții ei și unde ea însăși văzuse lumina zilei.
Vestea despre minunile care se săvârșeau în apropierea cinstitelor moaște s-a răspândit curând în Tracia și în Peninsula Balcanică.