Zi de mare Sărbătoare în calendarul creștin ortodox. Astăzi, credincioșii în sărbătoresc pe Sfântul Ignatie. Totodată, tăierea porcului de Crăciun are o dată bine fixată în tradiţia creştină românească. Este un moment de sărbătoare denumită Ignat pentru că în calendarul creştin-ortodox, ziua coincide Sfântului Ignatie Teoforul.
Calendar Ortodox, 20 decembrie. Ce este interzis să faci de Ignat. Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ignatie
Despre Sfântul Ignatie Teoforul prăznuit pe 20 decembrie se ştie că a lăsat Bisericii documente preţioase. Este vorba despre scrisorile sale dedicate comunităţilor crestine prin care trecea pe drumul martiriului, care a avut loc la Roma. Acestea se numără printre puţinele mărturii vii ale unui sfant mucenic, aflat înaintea pătimirii.
În această zi de sărbătoare, conform calendarului creştin-ortodox, este dezlegare la ulei şi vin. Ziua de 20 decembrie, această sărbătoare a rămas în comunitatea românească prin sacrificarea porcului, însă fără conotaţii sacre. Folcloriştii vorbesc însă de un sacrificiu, de sărbătorirea spiritului agrar.
Tăierea simbolică a porcului se face prin înjunghiere, apoi animalul este pârlit, spălat cu mălai şi acoperit cu o pătură. În cele mai multe locuri, i se face o crestătură în formă de cruce pentru ca produsele, carnea lui să fie binecuvântate. Copiii se suie călare pe porc, ca sa aiba noroc tot anul. Apoi se scot intestinele şi măruntaiele, se tranşează carnea şi se trece la prepararea produselor tradiţionale – sângerete, lebăr, cârnaţi, caltaboşi etc.
În ziua în care se taie porcul se face şi ”pomana porcului”. La români, taierea porcului în gospodăria proprie reprezintă un motiv de mândrie şi de bucurie semnalând şi apropierea Craciunului. De-a lungul anilor, aceasta activitate a creat la rândul ei o sumedenie de obiceiuri.
Cu o seară înainte de Ignat, porcii visează că urmează să fie tăiaţi. Astfel, aceştia nu mai mănâncă, nu se mai îngraşă şi nici nu mai pun carne pe ei.
Ce este interzis să faci de Sfântul Ignatie?
Există superstiţia ca în această zi, femeile însărcinate să nu lucreze, deoarece pot naşte copii infirmi. Singura activitate permisă în această zi este tăierea porcului. În vechime, femeile însărcinate, de teamă de a nu naşte copii cu infirmităţi, respectau cu stricteţe interdicţia de a lucra. Cei care nu ţin cont de această zi sunt pedepsiţi aspru de cea care patronează ziua: Inătoarea – o femeie bătrână, lacomă şi urâtă. Conform credinţei populare, ea le ispiteşte pe femei să lucreze, dupa care le opăreşte.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, din bătrâni s-au împământenit câteva obiceiuri. De Ignat, oamenii de la sate nu muncesc pentru a avea noroc la păsări. Când se taie porcul, sângele amestecat cu făină, se mănâncă. Se crede astfel că bolnavii se însănătoşesc. Tot cu sânge se însemnează copiii pe frunte ca să fie rumeni şi sănătoşi.
Dacă în inima porcului tăiat se găsea mult sânge „îngheţat”, era semn că stăpânul va avea noroc la bani. Cei care au ajutat la tăiat primesc pomana porcului, de la care este nelipsita ţuică fiartă. Când tai un porc negru, e bine să opreşti sângele într-o strachină cu zer. După ce se usucă, se macină şi se afumă copiii, să le treacă de guturai şi sperietură.
Tradiţii de Ignat
1. Femeile pisează grâu ca sa aibă de împărţit la Crăciun. Se fac un fel de turte, „Cârpele Domnului”, cu miere şi nuci care se mănâncă în ajunul Crăciunului.
2.Ignat vindecă porcii de boală rea şi tot el este cel care vine să le anunţe moartea şi să le ia sufletele.
3.Porcul care nu e tăiat până în această zi nu se mai îngraşă pentru că în această noapte îşi visează cuţitul.
4.În ziua lui Ignat e bine să vezi sânge, ca să fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină
5.Copii se mânjesc cu sânge de porc pe frunte ca să fie rumeni şi sănătoşi tot anul.
6.Femeile nu lipesc, nu cos, nu taie cu foarfeca pentru ca porcii să nu râme în bătătută sau să rupă rufele peste an.
7.Cine nu taie porcul în această zi, i-l mânâncă lupul în cocină.
8.Hainele cusute în această zi vor da junghiuri celui care le poartă.
