Calendar Ortodox, 24 septembrie 2020. Sfântul Siluan nu este doar unul dintre cei mai mari sfinți pe care i-a dat Biserica Orttodoxă Rusă, dar este și unul dintre cei mai mari călugări care au trăit în Sfântul Munte Athos, fiind foarte iubit și de credincioșii din Biserica Greacă și de cei din Biserica Ortodoxă Română.
Conform site-ului doxologia.ro, Sfântul Siluan Athonitul s-a născut în 1866 într-o familie modestă de ţărani ruşi, alcătuită – pe lângă părinţi – din cinci băieţi şi două fete. Tatăl lui Simeon, un om plin de adâncă credinţă, blândeţe şi de multă înţelepciune, îi este primul model în viaţa sa lăuntrică.
„În vârstă de 26 de ani, intră în mănăstirea rusească a „Sfântului Mucenic Pantelimon” (Russikon). Introdus în tradiţia seculară atonită: rugăciunea singuratică la chilie, lungile slujbe în biserică, posturi, privegheri, deasa mărturisire şi cuminecare, citirea, munca şi ascultarea – fratele Simeon se împărtăşeşte din negrăita bucurie a rugăciunii lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!,” se arată pe doxologia.ro.
Cuviosul Siluan face parte din acei rari sfinţi creştini care primesc încă de la începutul căii lor ascetice arătarea desăvârşită a harului lui Dumnezeu.
Sfârşitul pământesc al Cuviosului Siluan de la Athos a fost la fel de blând, liniştit şi smerit ca întreaga sa viaţă de călugăr. După o scurtă suferinţă (8 zile), perfect lucid, senin şi cufundat în rugăciune, se stinge uşor – fără ca vecinii de infirmerie să audă ceva – între orele 1-2 din noaptea de 24 septembrie a anului 1938, în timp ce în paraclisul infirmeriei se cânta Utrenia.
Cartea în care sunt însemnările sale „Între iadul deznădejdii și iadul smereniei!” este una dintre cele mai citite cărți de spiritualitate ortodoxă la ora actuală, fiind editată în milioane de exemplare în întreaga lume.
O foarte mică parte din moaștele Sfântului Siluan se află la Biserica Rusă din București, de la Universitate.
