Mâine este Ajunul Bobotezei. Tradiții și obiceiuri importante la români
Botezul Domnului sau Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă. Credincioşii se duc la biserică, asistă la slujbă și iau apă sfinţită, “aghiasma mare”, şi o beau înainte să mănânce.
În această zi, creştinii ortodocşi ţin post ca să întâmpine Botezul Domnului. Ortodocşii pe rit vechi se pregătesc de Crăciun. Printre obiceiurile din Ajunul Bobotezei se numără şi “Chiralesa”, care în greceşte înseamnă “Fie-ţi milă, Doamne!”. Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi vestesc sfinţirea caselor. Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri.
În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite. In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma Mare.
Mâine este Ajunul Bobotezei. Tradiții și obiceiuri importante la români
În Ajunul Bobotezei, creştinii trebuie să ţină post negru, să nu mănânce şi să nu bea nimic. Potrivit Canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total. În Tipicul Sfântului Sava se spune însă că, dacă Ajunul Bobotezei cade duminica sau sâmbăta, nu trebuie să se ţină post negru.
Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare. Credinciosii gustă din Agheasma Mare timp de 8 zile de la Bobotează, până pe 14 ianuarie inclusiv, când se încheie praznicul cu slujbele şi cântările Bobotezei, dar şi în zile de post, la îndemnul duhovnicului.
Mâine este Ajunul Bobotezei. Tradiții și obiceiuri importante la români
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite.
Conform tradiției populare, Ajunul Bobotezei este noaptea în care fetele necăsătorite îşi pot visa ursitul. Fetele care doresc să îşi viseze ursitul iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă despre care se crede că are puteri magice. Cea care vrea să i se arate destinul trebuie sa postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în noaptea dinaintea sărbătorii. În unele zone ale tarii, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământata doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.
Mâine este Ajunul Bobotezei. Tradiții și obiceiuri importante la români
