Calendar ortodox sâmbătă, 7 august. O mare sfântă româncă este cinstită astăzi. Era numită Floare duhovnicească a Moldovei. Calendar ortodox 7 august 2021. Cine a fost Sfânta Teodora De La Sihla, una dintre cele mai mari fețe duhovnicești ale Moldovei.
Calendar ortodox sâmbătă, 7 august. O mare sfântă româncă este cinstită astăzi. Era numită Floare duhovnicească a Moldovei
Calendarul Ortodox de sâmbătă, 7 august, o celebrează pe marea Sfântă Teodora De La Sihla, din Moldova, care a fost un nume important din credința românească. În anul 1725 s-a întemeiat schitul Sihla în amintirea ei. A fost canonizată în data de 20 iunie 1992, fiind stabilită ca zi de prăznuire data de 7 august.
Cine a fost Sfântă Teodora De La Sihla
Sfântă Teodora De La Sihla s-a născut în vremea domniei lui Vasile Lupu și a mitropolitului cărturar Varlaam Moțoc; a fost fiica armașului cetății Neamț Ștefan Joldea- boier cu rang de comis. A fost căsătorită contra voinței sale. Nevând copii, soții hotărăsc împreună să se călugărească, el retrăgându-se la Mănăstirea Poiana Mărului și ea- la vârsta de aproape 30 de ani- la Vărzărești.
Năvălirile străine o determină să se retragă în Munții Buzăului (se pare că a trecut și pe la Schitul rupestru Fundătura), unde viețuiește aproape un deceniu (numele ei este pomenit și într-un pomelnic inscripționat în piatră pe altarul schitului rupestru din Munții Buzăului- de la Agatonul Nou). De aici se îndreaptă mai întâi spre Mănăstirea Neamț, de unde este îndrumată spre Munții Neamțului la schitul Sihăstria (la acea vreme recent înființat în 1655). Cu îndrumarea starețului de aici și cu binecuvântarea egumenului schitului, a suit munții pentru a sihăstri în pustia Sihlei. Cuvântul „sihlă” înseamnă pădure deasă de copaci tineri. Cu peste un un secol mai târziu, Calistrat Hogaș descrie astfel acest sălaș de pustnici, scrie doxologia.ro.
Calendar ortodox sâmbătă, 7 august. O mare sfântă româncă este cinstită astăzi. Era numită Floare duhovnicească a Moldovei
A locuit într-o chilie sub stânci
Inițial Teodora a locuit într-o chilie aflată sub stâncile Sihlei, cedată de un sihastru bătrân. Tradiția orală spune că în vremea altor năvăliri străine, călugărițe refugiate au ajuns și la chilia cuvioasei, aceasta cedându-le locul pentru a se muta într-o peșteră, unde era și mai greu de ajuns. Aici ar fi supraviețuit în cea mai mare parte a timpului. După moartea sa, trupul celei supranumite Floare duhovnicească a Moldovei a rămas în peștera unde își petrecuse mare parte din sihăstrie. Știrea vieții și morții ei ar fi ajuns și la soțul ei, călugărit sub numele de Elefterie, astfel că acesta a plecat de la Poiana Mărului și a venit să-și petreacă cel din urmă deceniu al vieții la Sihăstria, aproape de locul de odihnă soției sale. Pe la 1725 s-a întemeiat schitul Sihla în amintirea ei.
Calendar ortodox sâmbătă, 7 august. O mare sfântă româncă este cinstită astăzi. Era numită Floare duhovnicească a Moldovei
Rămasă înmormântată aici până prin anii 1828-1834, în timpul ocupației rusești a Principatelor Române a fost dusă la Lavra Pecerska din Kiev. Despre ea Calistrat Hogaș scria în cartea sa Pe drumuri de munte. Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a proclamat canonizarea Cuvioasei Teodora de la Sihla pe 20 iunie 1992, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.
Tot azi e prăznuit și Sfântul Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravul
Creștinii îl pomenesc, sâmbătă, pe Sfântul Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravul. Tot sâmbătă este pomenită și Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla.
Sfântul Cuvios Pafnutie a fost un vestit iconar, cunoscut sub numele de Pârvu „Mutul”. El s-a născut la Câmpulung Muscel, pe 12 octombrie 1657. Numele său de Pârvu „Mutul” nu l-a primit pentru că era mut, ci pentru că era vestit că picta icoane fără să vorbească și fără să mănânce.
Tot sâmbătă sunt pomeniți și alți sfinți: Sfântul Cuvios Mucenic Dometie Persul; Sfântul Sfinţit Mucenic Narcis, Patriarhul Ierusalimului; Sfânta Irina, împărăteasa; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului de la Valaam; Sfântul Antonie de la Optina.
Calendar ortodox sâmbătă, 7 august. O mare sfântă româncă este cinstită astăzi. Era numită Floare duhovnicească a Moldovei