UPDATE
Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), o organizație cu peste două decenii de experiență în protejarea drepturilor omului, a solicitat anularea unei hotărâri emise de Curtea Constituțională. În acest sens, asociația a intentat un proces împotriva statului, cazul fiind înregistrat la Curtea de Apel București.
Pronunțarea instanței este așteptată miercuri, 11 decembrie, la ora 15:00, în dosarul cu numărul 7654/2/2024, având ca obiect contestații electorale. APALP solicită suspendarea documentelor, precum notele și rapoartele de informare, emise de instituțiile aflate sub coordonarea CSAT, care au participat la ședința din 28 noiembrie 2024.
APALP este condusă de către Cătălin Georgescu, iar asociaţia a transmis clar că nu există nicio legătură cu fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu. Ştirea noastră iniţială a fost corectată în acest sens.
Vezi aici mai multe informaţii pe portalul instanţelor de judecată.
Ştirea iniţială
Se contestă documentele desecretizate privind campania electorală prezidențială
Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) a inițiat o acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel București, contestând documentele desecretizate de către serviciile secrete în legătură cu campania electorală a lui Călin Georgescu pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Aceste documente, desecretizate la cererea Curții Constituționale a României (CCR), au condus la anularea primului tur al alegerilor.
La categoria „pârâți” din cadrul acțiunii depuse figurează:
- Administrația Prezidențială;
- Serviciul Român de Informații (SRI);
- Serviciul de Informații Externe (SIE);
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS);
- Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă (DGIPI).
APALP cere suspendarea executării actelor administrative rezultate din desecretizarea acestor documente.
Contextul anulării alegerilor
CCR a decis vineri anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în care Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc. Decizia a fost justificată de intervenția unui „actor statal” în campania sa electorală, documentată în materialele desecretizate de serviciile secrete. CCR a constatat că aceste acțiuni au afectat caracterul liber exprimat al votului și egalitatea de șanse a competitorilor electorali.
Judecătorii CCR au atras atenția asupra utilizării abuzive a tehnologiilor digitale și a algoritmilor social-media în promovarea unui singur candidat, ceea ce a condus la reducerea expunerii celorlalți candidați și la manipularea opiniei publice.
CCR a subliniat că utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campaniile electorale trebuie să fie transparentă, iar statul are obligația de a asigura echitatea și imparțialitatea procesului electoral.
Motivele deciziei CCR
În motivarea sa, CCR a evidențiat următoarele aspecte esențiale:
- Neregularitățile constatate au afectat egalitatea de șanse între candidați, alterând dreptul de a fi ales.
- Tehnologiile digitale și algoritmii social-media au fost folosiți în mod netransparent pentru a manipula opinia publică și a favoriza un candidat.
- Alegătorii au fost induși în eroare, fiind împiedicați să își formeze o opinie informată despre candidați și alternativele electorale.
- Neregularitățile au dus la o expunere disproporționată a unui singur candidat, afectând integritatea procesului electoral.
CCR a concluzionat că toate aceste elemente justifică reluarea completă a alegerilor, începând cu un nou prim tur și o nouă campanie electorală.
