Decizia finală cu privire la recursul lui Călin Georgescu
Recursul formulat de Călin Georgescu a fost respins definitiv de instanțele românești, decizia fiind pronunțată azi, 26 februarie 2025, de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Astfel, nu va mai avea loc o revizuire a rezultatului alegerilor prezidențiale din anul trecut, iar cererea sa de a organiza un tur 2 al competiției pentru funcția de președinte al României, în fața Elenei Lasconi, a fost respinsă în mod definitiv.
Călin Georgescu a făcut recurs după ce inițial a solicitat anularea hotărârilor Biroului Electoral Central (BEC), cerând ca alegerile prezidențiale să fie reluate de la zero, având în vedere o decizie a Curții Constituționale a României (CCR).
Acesta susținea că, prin intermediul unei reluări a procesului electoral, s-ar asigura o competiție corectă și transparentă între el și candidatul aflat pe locul secund, Elena Lasconi.
Cu toate acestea, atât recursul pentru organizarea unui al doilea tur de scrutin, cât și cererea de anulare a hotărârilor BEC, au fost respinse de instanțele românești, iar decizia ICCJ este considerată definitivă.
În acest context, se încheie orice posibilitate de reluare a alegerilor prezidențiale din 2024.
Ce solicita Călin Georgescu?
Independentul cerea anularea unor note de informare prezentate de către serviciile de informații în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Acesta solicită instanței să declasifice și să prezinte integral notele informative ale serviciilor de informații, argumentând că acestea au fost utilizate într-un mod abuziv și au influențat negativ procesul electoral.
În esență, Georgescu consideră că aceste documente, care sugerează o influență nejustificată asupra imaginii sale în sondaje, nu au fost folosite corect, iar procesul electoral a fost manipulat din cauza implicării serviciilor de informații.
Reclamația vizează, printre altele, ceea ce consideră a fi o încălcare a dreptului la exprimare și a transparenței în procesul electoral. Potrivit APALP, aceste acte de informare ar fi fost folosite într-o manieră care contravine principiilor constituționale ale suveranității naționale și al integrității procesului electoral.
În plus, acțiunea contestă și deciziile Curții Constituționale referitoare la utilizarea informațiilor provenite din serviciile de informații.
Cu toate acestea, pe 18 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins solicitarea, argumentând că actele contestate, respectiv notele de informare, nu pot fi considerate acte administrative cu efecte juridice, în conformitate cu legislația în vigoare. Instanța a subliniat că aceste documente sunt destinate informării și nu au rolul de a modifica realitățile juridice sau de a impune măsuri restrictive.
