Klaus Iohannis a rostit sâmbătă, 1 decembrie 2024, la Palatul Cotroceni, un discurs deosebit cu ocazia Zilei Naționale. Acesta a fost și ultimul său discurs în calitate de președinte al României, într-un an marcat de provocări politice și alegeri decisive.

Iohannis a recunoscut că, de-a lungul mandatului său, nu toate deciziile au fost perfecte și a cerut scuze pentru acele momente în care nu a reușit să explice suficient acțiunile sale.

Iohannis, despre România și un an electoral crucial

„Dragi români, anul acesta a fost unul încărcat electoral. Urmează încă două runde de alegeri, parlamentare şi prezidenţiale, momente cruciale care vor defini, mai mult decât la alte scrutine din trecut, direcţia în care va merge România în următorii ani.

Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă”, a afirmat președintele, referindu-se la intensitatea evenimentelor politice din 2024.

Iohannis a subliniat importanța alegerilor parlamentare și prezidențiale care urmează, alegeri ce vor influența decisiv direcția României pentru următorii ani.

Președintele a adăugat că rezultatele votului din săptămâna precedentă au adus România într-un moment de răscruce. În opinia sa, alegerile din viitor nu vor fi doar despre opțiuni politice de dreapta, stânga sau centru.

Fără să-i rostească numele, şeful statului a dat un mesaj puternic împotriva lui Călin Georgescu.

„Alegerile de mâine şi cele care urmează nu vor fi numai despre politici şi viziuni de stânga, dreapta sau de centru. Nu votăm nici pentru a sancţiona sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii şi a deschiderii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat.

Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.

Nu există politicieni perfecţi şi nici personalităţi mesianice care să fie posesoarele unor soluţii miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetăţenii.

Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toţi mai puţină libertate, mai multă suferinţă, privaţiuni şi pierderea unor drepturi care acum sunt garantate”, a mai declarat Iohannis.

Progrese importante, dar și provocări mari pentru România

Iohannis a subliniat în discursul său realizările semnificative ale României în ultimul deceniu.

„Am investit masiv în infrastructură, am modernizat instituţiile publice şi am consolidat semnificativ securitatea naţională într-o lume marcată de o instabilitate accentuată”, a declarat el, menționând investițiile masive în infrastructură și modernizarea instituțiilor publice.

În plus, președintele a evidențiat consolidarea securității naționale într-o perioadă marcată de instabilitate globală accentuată.

„Am încercat împreună să construim o ţară mai justă şi mai prosperă”, a spus președintele.

În ciuda progreselor, Iohannis a recunoscut că România încă mai are multe de îmbunătățit.

„Am fost martori la transformarea sistemului nostru de sănătate şi de educaţie, însă mai avem, cu siguranţă, multe de îmbunătăţit. Cert este că România de astăzi este ferm angajată pe drumul către progres, dar nu este ferită de provocări şi potenţiale crize”, a spus președintele.

Cu toate acestea, el a încheiat subliniind că România este ferm angajată pe drumul progresului, chiar dacă se confruntă cu provocări și potențiale crize.

Prin acest discurs, Klaus Iohannis a încheiat un capitol important din viața politică a României, un capitol în care realizările, dar și greșelile, au marcat direcția țării.