Declarațiile lui Călin Georgescu cu privire la revendicarea teritoriilor românești aflate în Ucraina
Declarațiile recente ale lui Călin Georgescu privind revendicarea teritoriilor românești aflate în Ucraina au stârnit reacții puternice.
Aceste afirmații, considerate de unii drept o manifestare a unui naționalism exacerbat, iar de alții o simplă tentativă de atragere a electoratului radical, ridică numeroase semne de întrebare asupra impactului lor în contextul geopolitic actual.
Afirmațiile lui Călin Georgescu au fost primite cu indignare
Primarul din Cernăuți a condamnat vehement aceste declarații, exprimându-și indignarea față de susținerea unor poziții care, indirect, ar putea valida acțiunile agresive ale Rusiei.
Acesta a subliniat că Ucraina nu a purtat niciodată un război de agresiune, iar sugestia de a diviza teritoriul ucrainean în urma unei ipotetice înfrângeri în fața Rusiei este inacceptabilă.
„Când aud din gurile unor politicieni, frații noștri, din patria mamă din România, că rușii au drept, atunci mă gândesc, Doamne, cum pot spune așa ceva?
Pe acei ruși barbari când astăzi omoară atâta mii și mii de oameni, distrug orașe, distrug sate. Cum pot să spună că asta este bine? Cum poate să fie bine să omori oamenii? Noi nu am mers, țara Ucraina n-a mers cu război nicăieri, n-a vrut teritoriile altora”, a afirmat edilul.
La rândul său, o profesoară ucraineană a criticat dur poziția lui Georgescu, afirmând că românii care susțin astfel de idei greșesc profund.
Aceasta a punctat impactul devastator al războiului și imposibilitatea de a susține un lider precum Vladimir Putin, responsabil pentru distrugerea unei țări și pentru pierderi umane imense.
Un naționalism dus la extrem sau populism electoral?
Profesorul Bogdan Bucur, sociolog și istoric, a catalogat declarațiile lui Călin Georgescu drept „o aberație profundă” și „o jignire la adresa statului ucrainean”.
Acesta subliniază că o astfel de poziție ar transforma România într-o „hienă”, care ar urmări să profite de pe urma unei tragedii naționale.
Ideea că Rusia ar fi dispusă să cedeze teritorii României în schimbul alinierii la interesele Kremlinului ar presupune, inevitabil, ieșirea țării din NATO, un scenariu care ar plasa România într-o zonă de vulnerabilitate maximă.
„Ceea ce propune Călin Georgescu atinge cu totul alte dimensiuni. Și anume ca România să se comporte precum o hienă. Adică, după ce Rusia înfrânge Ucraina, să smulgem și noi o bucată din teritoriul acestui stat suveran.
(Rusia) va cere ceva în schimb. Ce anume? Să ducă în România o politică pro-rusă. Cu alte cuvinte, să avem un președinte pro-rus și un guvern pro-rus.
De altfel, Rusia a mai făcut o astfel de invitație României în legătură cu Republica Moldova, înțelegându-se aici unirea celor două țări. Cu o condiție însă: să ieșim din NATO”, a punctat profesorul Bucur.
De asemenea, Bogdan Bucur atrage atenția asupra precedentului periculos pe care l-ar crea un astfel de demers: dacă România ar revendica teritorii de la Ucraina, ce ar putea opri alte state vecine, precum Ungaria, Bulgaria sau Serbia, să ridice pretenții teritoriale asupra unor regiuni din România? Spre exemplu, ungurii ar putea cere Ardealul înapoi.
Mergând pe firul acestui raționament, istoricul consideră că o astfel de abordare nu doar că nu este fezabilă, dar nici nu este conformă cu valorile moderne ale politicii internaționale, bazate pe autodeterminare și respectarea integrității teritoriale.
Ideea de „România Mare” trebuie privită nu ca o expansiune teritorială, ci ca o țară care crește prin prosperitate economică, bună guvernare și dezvoltare socială.
Călin Georgescu, un om politic sau un agitator?
În ciuda faptului că declarațiile sale au generat un val de reacții, profesorul Bucur consideră că impactul real al lui Călin Georgescu în scena politică românească este limitat.
„Pentru că domnul Georgescu, în acest moment, este un nimeni în România. Declarațiile sale nu ar trebui să provoace consecințe, pentru că domnul Georgescu nu are nicio calitate oficială și nu reprezintă pe nimeni decât pe sine.
Ce se poate întâmpla este ca Ucraina să-i interzică să intre în această țară”, a afirmat istoricul.
Totuși, faptul că astfel de idei găsesc susținere la anumite segmente ale populației rămâne o problemă. Acest tip de populism, bazat pe promisiuni nerealiste și pe exploatarea unor sentimente naționaliste, poate avea consecințe grave asupra imaginii internaționale a României și asupra relațiilor diplomatice ale țării.
„Oamenii spun o grămadă de prostii, în general, poate și noi spunem prostii, doar că nu o facem în public. Știți că era o emisiunea la televizor «Copiii spun lucruri trăsnite»? Domnul Georgescu ar fi bine să participe la o emisiune «Oamenii spun lucruri trăsnite»”, a mai spus Bogdan Bucur.
