Într-o decizie ce reflectă urgența contextului electoral, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit ca dosarul deschis de Călin Georgescu, privind obligarea Guvernului să reia turul doi al alegerilor prezidențiale, să fie judecat pe 16 ianuarie 2025. Această hotărâre survine în urma anulării procesului electoral de către Curtea Constituțională, care a semnalat încălcări grave ce au afectat transparența și echitatea alegerilor.
Termen rapid pentru dosarul lui Călin Georgescu
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a comentat decizia ÎCCJ, considerând-o în conformitate cu procedura legală și nevoile publicului.
„ICCJ respectă şi procedura şi aşteptarea publică şi fixează termen în dosarul privind obligarea Guvernului să reia turul 2 pe 16.01.2025. Spuneam că procedura ordonanţei preşedinţiale care e aplicabilă contestaţiilor electorale impunea un termen scurt, dar chiar s-a dat unul rapid”, a scris acesta pe Facebook.
El a explicat că procesul rapid este impus de specificul ordonanței președințiale aplicabile în acest caz. Potrivit lui Neacșu, stabilirea unui termen scurt era previzibilă, având în vedere importanța dosarului.
Anterior, avocatul subliniase importanța ca judecătorul de la Curtea de Apel București, care a respins cererea inițială, să motiveze sentința cât mai repede.
„Judecătorul care a respins cererea lui Călin Georgescu de la CA Bucureşti, ar trebui să înţeleagă tensiunea vremurilor actuale şi să încerce să motiveze cat mai repede sentinţa, astfel încât dosarul să poată pleca imediat la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie”, afirmase acesta.
Dosar complex și presiuni asupra sistemului de justiție
Adrian Toni Neacșu a oferit detalii suplimentare despre complexitatea dosarului. Inițial, un număr de 25 de pârâți au fost chemați în judecată, iar în cadrul procesului au fost soluționate cel puțin 15 excepții procedurale și de fond. În acest context, avocatul a avertizat asupra riscurilor generate de întârzieri.
„Orice întârziere, chiar dacă ea ar putea fi motivată de complexitatea şi caracterul stufos al dosarului, în care iniţial au fost chemaţi în judecată un număr neverosimil de paraţi (25!) şi s-au soluţionat nenumate excepţii procedurale si de fond (15 cel puţin!), va putea sta cu siguranţă la baza continuării atacurilor personale la adresa judecătorului, dar şi declanşarea altora noi care să privească Curtea de Apel în ansamblu sau chiar justiţia în general”, a precizat Neacșu.
El a mai explicat că procedura ordonanței președințiale impune redactarea motivării în termen de 48 de ore. Cu toate acestea, avocații implicați au manifestat înțelegere față de depășirea termenului, ținând cont de perioada dificilă, cuprinsă între Revelion și primele zile ale noului an.
Cronologia procesului: pași procedurali
Conform explicațiilor oferite de Neacșu, după motivarea sentinței de către Curtea de Apel București, începe să curgă un termen de cinci zile, timp în care părțile implicate își pot motiva recursurile.
Abia după finalizarea acestui proces, dosarul poate fi transmis Înaltei Curți pentru stabilirea unui termen de judecată.
„Chiar şi avocaţii din cauză au avut înţelegere şi nu au comentat în vreun fel negativ în mod public depăşirea termenului de 48 de ore, pentru că e de bun simţ că in noaptea de Revelion şi în primele 2 zile de An nou e cam imposibil să termini de motivat un dosar atât de complicat şi de important (…)
Pe scurt şi fără chestiile tehnice, dupa ce sentinţa CA Bucureşti este motivată începe sa curgă un nou termen de 5 zile în care părţile îşi pot motiva la rândul lor recursul declarat şi abia după aceea dosarul se trimite la ICCJ în vederea stabilirii unui termen de judecată. Cât timp însă hotărârea nu e motivată intreg acest calendar stă pe loc”, a subliniat avocatul.
CCR: Anularea procesului electoral și motivele invocate
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea procesului electoral, în contextul în care votul în diaspora pentru turul al doilea era deja în desfășurare. Hotărârea CCR prevede organizarea unui nou proces electoral, cu un calendar actualizat și o dată ulterioară pentru alegeri.
Judecătorii CCR au invocat nereguli grave care au afectat corectitudinea alegerilor. Printre acestea, au fost menționate utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, încălcarea egalității de șanse între candidați și finanțarea neconformă a campaniei electorale.
„Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, se precizează în motivarea deciziei CCR.
Președintele în funcție își prelungește mandatul
În baza prevederilor constituționale, președintele României, Klaus Iohannis, a rămas în funcție, deși mandatul său ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024.
CCR a subliniat că actualul președinte va exercita mandatul până la depunerea jurământului de către noul președinte ales.
Aceste măsuri au fost necesare pentru asigurarea continuității funcției prezidențiale și pentru gestionarea tranziției în condițiile unui proces electoral perturbat.
