În cadrul emisiunii „În Opoziție cu Denise Rifai”, profesorul de Științe Politice Andrei Țăranu a discutat despre provocările și perspectivele alegerilor prezidențiale din 2025. Analizând evoluția partidelor și posibilele candidaturi, Țăranu a adus în prim-plan o serie de aspecte care ar putea modela scena politică din România.
De asemenea, el a subliniat riscurile reprezentate de Călin Georgescu, mișcările extremiste și pericolele pentru partidele tradiționale.
Călin Georgescu și candidatul controversat al extremei drepte
Profesorul Andrei Țăranu a subliniat în podcast, faptul că șansele lui Călin Georgescu de a deveni candidat la prezidențiale sunt foarte reduse, din cauza unor posibile probleme legale și a declarațiilor sale controversate.
Conform acestuia, Georgescu s-ar putea confrunta cu obstacole serioase legate de nedeclararea cheltuielilor electorale și de pozițiile sale publice referitoare la Mișcarea Legionară și la figura lui Ion Antonescu, ceea ce ar putea reprezenta o incompatibilitate cu procesul electoral.
„Părerea mea e că domnul Călin Georgescu nu va reuși să candideze, pentru că Curtea Constituțională s-ar face de tot râsul dacă ar anula alegerile pentru o astfel de situație.
Declarațiile publice despre Mișcarea Legionară și Ion Antonescu sunt alte motive care îl fac incompatibil cu acest proces”, a afirmat Andrei Țăranu, punctând dificultățile juridice și politice cu care se va confrunta Georgescu.
Alternativa la extrema dreaptă: Dan Puric și posibilitatea unui transfer electoral
Deși Georgescu ar putea să nu ajungă să candideze, Andrei Țăranu a anticipat că energia generată de mișcările extremiste ar putea fi redirecționată către alți lideri din acest spectru politic.
Un posibil „succesorn” al său ar putea fi actorul și regizorul Dan Puric, despre care Țăranu a spus că are un discurs similar și că ar putea atrage susținerea unei părți semnificative din electoratul lui Georgescu.
„Dan Puric, de exemplu, are același tip de gongorism și discurs acceptabil pentru aproape 2.300.000 de concetățeni. Este posibil ca această energie să fie canalizată către el sau către altcineva din această zonă”, a declarat Andrei Țăranu, indicând faptul că Puric ar putea prelua sau chiar amplifica mesajele extremiste ale lui Georgescu, având o bază de susținători deja existentă.
Pericole pentru partidele tradiționale și riscurile unei coaliții fragilizate
În ciuda disputelor interne din AUR și a potențialei retrageri a lui Georgescu, Andrei Țăranu a evidențiat că partidele suveraniste rămân o amenințare semnificativă pentru partidele tradiționale.
Fragmentarea coaliției guvernamentale și refuzul de a lua în serios acest fenomen ar putea avea consecințe electorale grave, mai ales dacă partidele mainstream nu reacționează eficient.
„Această energie rămâne un potențial pericol masiv pentru partidele mainstream. Dacă partidele tradiționale nu gestionează corect situația, ar putea pierde o parte importantă a electoratului”, a adăugat profesorul Țăranu, subliniind necesitatea unei reacții adecvate din partea formațiunilor politice tradiționale pentru a nu risca o fragmentare a electoratului.
Tabăra suveranistă și limitele ei electorale
Referitor la șansele blocului suveranist-extremist, Andrei Țăranu a afirmat că acest segment politic are limite clare în ceea ce privește susținerea populară.
Deși a obținut un scor de aproximativ 32,8% la alegerile parlamentare, profesorul consideră că acest rezultat nu va fi menținut până la alegerile prezidențiale din 2025. Mișcările extremiste vor suferi modificări semnificative pe măsură ce se apropie data alegerilor.
„Până la urmă, tabăra fascistă nu poate obține mai mult de 30%. Au obținut undeva la 32,8% în alegerile parlamentare, pe care le putem considera un fel de sondaj de opinie, doar că acest sondaj nu va rămâne până în iunie. Se vor dezechilibra foarte multe lucruri până atunci”, a explicat Țăranu, aducând în discuție instabilitatea acestui bloc și imposibilitatea de a depăși un prag semnificativ.
Andrei Țăranu a evidențiat faptul că, deși voturile acordate anterior candidaților antisistem au fost văzute ca o reacție împotriva clasei politice, ele au avut și o dimensiune rațională semnificativă. Acest tip de alegere ar putea influența semnificativ și viitoarele alegeri.
„Astăzi, cele mai multe șanse le are Călin Georgescu, probabil din 4 mai cele mai multe șanse le va avea candidatul coaliției. Votul rațional este foarte important în România. Au fost multe voturi raționale care s-au dus înspre domnul Geoană și înspre Cristian Diaconescu, pe principiul competenței. Nu vor mai candida, iar voturile astea se vor duce înspre acel candidat”, a explicat politologul.
Impactul diasporei asupra alegerilor și percepția riscurilor politice
În analiza sa, Andrei Țăranu a subliniat că diaspora joacă un rol crucial în reconfigurarea percepției politice și că o eventuală guvernare suveranistă ar putea afecta semnificativ românii din afacerea.
Mulți dintre cei care au susținut candidaturile lui Călin Georgescu ar putea fi dispuși să se distanțeze de această mișcare, temându-se de un viitor în care România ar putea ieși din Uniunea Europeană.
„Mulți dintre cei care l-au votat hipnotizați pe Călin Georgescu între timp s-au speriat. Au realizat că România ar putea fi scoasă din Uniunea Europeană, iar ei ar trebui să se întoarcă în țară, ceea ce nu își doresc”, a explicat profesorul, subliniind cum alegătorii din diaspora pot contribui la schimbarea unui trend electoral favorabil extremelor.
