Proiectul nerealizabil al lui Călin Georgescu

Prin acest așa-zis „proiect”, spune Călin Georgescu Georgescu, ar „închide discuția legată de echipamentele Huawei într-o eventuală dispută SUA-China pe această temă”. Totuși, rămâne neclar la ce se referă, ce ar aduce un astfel de proiect de amploare și cum ar putea ajuta România un astfel de tunel în soluționarea unei posibile probleme legate de echipamentele chinezești de telecomunicații.

Inițial, Georgescu a fost întrebat de jurnalistul Robert Turcescu despre relațiile României cu Rusia și cum ar aborda discuțiile diplomatice ale țării noastre cu regimul de la Kremlin. El a încercat să evite direct întrebarea, referindu-se la vecinii României, și apoi a reușit să redirecționeze răspunsul spre alte mari puteri internaționale.

Așa cum face adesea, Georgescu a evitat discuția despre Rusia pentru a nu fi nevoit să își facă din nou publice simpatiile față de regimul Putin.

Întrebat ce ar face în cazul unei dispute SUA-China pe tema echipamentelor Huawei, care ar obliga România să ia o decizie între a urma recomandările aliatului tradițional, SUA, și a renunța la aceste echipamente sau a rămâne alături de China, Georgescu a răspuns că ar veni cu un alt proiect: „un culoar Marea Neagră – Caspică, mă duc în China și îi atrag la Mediterană”. Georgescu afirmă că această replică i-ar „convinge pe americani” (deși nu este clar în ce sens ar avea acest efect), adăugând că „s-a terminat cu Huawei” și că acesta este „prea mic față de ce propun eu”.

Ce ar împiedica construcția unui astfel de canal

Pe lângă faptul că nu ar avea o utilitate funcțională clară, un astfel de proiect de proporții uriașe ar implica costuri de miliarde de dolari și ar necesita o modificare dramatică a geografiilor naturale, notează Antena 3 CNN.

Tunelul ar trebui să traverseze întreaga Mare Neagră de la un capăt la celălalt, iar marea problemă ar apărea atunci când ar ajunge pe celălalt mal. Proiectul ar implica traversarea a încă două țări, Georgia și Azerbaidjan, înainte de a ajunge la Marea Caspică.

Este neclar ce rol ar juca aceste țări în planul lui Călin Georgescu, având în vedere că nu le-a menționat și nici nu a fost întrebat despre acest aspect. Ar crede Călin Georgescu că România ar avea permisiunea de a desfășura lucrări atât de mari pe teritoriul Georgiei și Azerbaidjanului? Ar fi aceste lucrări realizate împreună cu guvernele acestor state? În plus, cum s-ar derula întreaga operațiune? Ar fi acest tunel complet subacvatic și subteran? Geografia Caucazului face imposibilă realizarea unei astfel de idei, ceea ce ar presupune traversarea Munților Caucaz, un lanț muntos de aproximativ 1.100 de kilometri, cu vârfuri ce ating 5.600 de metri.

De asemenea, ce s-ar întâmpla cu localitățile și orașele aflate pe traseul acestui canal/tunel irealizabil? Dacă privim mai atent, observăm că pe drumul dintre Constanța și Baku se află inclusiv capitala Georgiei, Tbilisi.

Ce ar face România

Să presupunem, însă, printr-un exercițiu de imaginație, că toate aceste obstacole imposibile ar fi depășite. Ce s-ar întâmpla la capătul tunelului, la Marea Caspică? Ar pune România steagul acolo și l-ar declara teritoriu național? Cine ar putea traversa acest masiv tunel și în ce scop? Țările cu acces la Marea Caspică, care, este important de menționat, nu este o mare în sensul propriu al cuvântului – fiind un lac închis, neconectat la oceanul planetar – sunt toate influențate de Rusia sau China, incluzând Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Iran, Azerbaidjan și Rusia însăși.

În afară de o invazie a României în Georgia și Azerbaidjan, o astfel de idee este, cel puțin, imposibil de implementat.

Construirea unui canal sau tunel de asemenea amploare ar presupune costuri colosale – atât în resurse, cât și în timp – care ar fi extrem de greu de estimat. Așa cum am menționat anterior, este greu de înțeles ce beneficii ar aduce un astfel de tunel și de ce am risipi atât de multe resurse pentru a-l construi. În cazul în care s-ar începe, totuși, o astfel de construcție, aceasta ar dura probabil zeci de ani, mult mai mult decât durata unui mandat sau chiar a două mandate prezidențiale.