Călin Georgescu susține reluarea mineritului și naționalizarea resurselor aurifere de la Roșia Montană
Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale din România, a lansat miercuri seară, în cadrul unui interviu la Realitatea PLUS, un apel pentru reluarea activităților miniere în țară, inclusiv exploatarea resurselor aurifere de la Roșia Montană.
Georgescu a subliniat importanța pentru România de a-și controla resursele naturale și de a exploata în mod direct mineritul aurifer, fără implicarea capitalului privat străin.
„Este un joc la bursă”, a declarat Georgescu, referindu-se la exploatarea de la Roșia Montană, pe care o consideră un proces în care resursele naturale ale țării sunt pe cale de a fi „cucerite complet”.
Potrivit acestuia, reluarea mineritului ar reprezenta un „moment cheie” pentru România, care ar putea astfel să-și recupereze controlul asupra resurselor naturale. „Trebuie să deschidem mineritul imediat”, a insistat candidatul, subliniind că acest sector poate deveni un factor crucial în dezvoltarea economică a țării.
În ceea ce privește gazele de șist, Georgescu a avut o poziție fermă, denunțându-le ca o „aiureală” care nu poate fi susținută din motive tehnice și tehnologice.
„Gazele de șist nu ne interesează. Este o soluție care nu stă în picioare”, a spus el, subliniind că România trebuie să renunțe la astfel de proiecte nefezabile și să se concentreze pe resursele sale naturale interne.
Un alt subiect important abordat de Georgescu a fost privatizarea întreprinderilor de stat din perioada post-comunistă.
Candidatul a criticat vânzarea „pe bani de nimic” a unor mari companii precum ARO sau SIDEX, despre care consideră că au fost „vândute la fier vechi” și că acest proces a dus la declinul economic al țării.
El susține că privatizările din perioada 1989-2024 au avut ca scop distrugerea competitivității economiei românești, iar România a ajuns să depindă aproape exclusiv de importuri.
„Totul este făcut în așa fel încât România să fie un teren de încercare, să nu mai aibă nicio putere pe piața internațională. Ne-au făcut doar să acceptăm și să primim”, a declarat Georgescu, explicând astfel cum consideră că politica economică din ultimii 30 de ani a afectat dezvoltarea națională a țării.
Istoria teritoriului
Localitatea Roșia Montană se află în Munții Apuseni, într-o regiune montană distinctivă, la aproximativ 11 km de orașul Abrud, 15 km față de Câmpeni, 76 km de Alba Iulia și 135 km de Cluj-Napoca.
Aceasta este situată într-o depresiune străbătută de Valea Roșiei, cu o formă de culoar, care este înconjurat de masive montane impozante, cum ar fi Rotundul, Vârsul, Curmătura, Ghergheleu, Cetate, Orlea, Tille. Culoarul se întinde de la vărsarea Roșiei în râul Abrudel, în apropiere de localitatea Gura Roșiei, și urcă pe o distanță de aproximativ 6 km până într-un amfiteatru natural situat între masivele Jig la nord și Cârnic la sud, iar la est se află culmile domoale ale masivelor Lety și Șulei.
Masivele Orlea și Jig la nord, Cetate și Cârnic la sud, sunt vechi conuri vulcanice, care adăpostesc minereuri auro-argentifere.
Istoria localității Roșia Montană este profund legată de exploatarea aurului, un proces care a început în antichitate și care a marcat semnificativ dezvoltarea regiunii. Trei perioade istorice esențiale au modelat peisajul cultural al așezării: perioada antică, Evul Mediu și Epoca modernă și contemporană.
În perioada romană, Roșia Montană era cunoscută sub numele de Alburnus Maior și era un important centru de extracție auriferă. Începând cu anul 131 d.Ch., romanii au implementat un sistem amplu de exploatare a aurului, care a lăsat în urmă o serie de vestigii, inclusiv structuri industriale, manifestări funerare, edificii sacre și publice. Acestea reflectă nu doar complexitatea tehnică a extragerii aurului, dar și particularitățile modului de organizare a așezării, care includea nuclee de locuire permanentă și temporară.
