Într-un context electoral tensionat, Călin Georgescu s-a remarcat drept o figură polarizantă, câștigând sprijin masiv din partea unei generații tinere, slab familiarizată cu istoria națională. Controversele privind simpatia sa față de mișcarea legionară nu au împiedicat ascensiunea sa politică, ci, dimpotrivă, i-au consolidat popularitatea.

Într-o perioadă marcată de polarizare și naționalism, mesajele sale au reușit să influențeze categorii diverse de votanți, inclusiv pe cei lipsiți de cunoștințe solide despre trecutul României.

Georgescu a avut un discurs care rezonează

Călin Georgescu, ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale, a mizat pe un discurs patriotic care a inclus referințe controversate ale legionarismului, menționând figuri precum Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu.

Declarațiile sale, menite să stârnească ecouri printre votanții cu înclinații naționaliste, au fost percepute de mulți ca o pledoarie pentru liderii interbelici.

„Neamul românesc a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi.

Toți au făcut și fapte bune, și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul. Și dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider”, a afirmat Georgescu.

Afirmațiile sale au atras atenția autorităților, care i-au deschis un dosar penal pentru promovarea cultului unor persoane implicate în crime împotriva umanității.

 „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, se precizează în dosarul penal.

Deși dosarul a fost clasat, deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală, impactul său public a fost semnificativ. Din nefericire, mulți români au rezonat cu acest mesaj.

Profesorul de istorie Corneliu Riegler observă că „cel puțin jumătate dintre români îl consideră pe Zelea Codreanu un erou”, iar Georgescu a speculat această tendință.

Tinerii și ignoranța istorică, transformată în avantaj politic

Un segment important al susținătorilor lui Georgescu îl reprezintă tinerii, cu vârste de până la 25 de ani, care nu au fost expuși la informații relevante despre mișcarea legionară.

Profesorul Corneliu Riegler subliniază că „elevii au cunoștințe zero despre mișcarea legionară” deoarece această temă lipsește din programa școlară.

„În școală, acest subiect este total ignorat. La Istorie, copiii nu învață mai nimic despre mișcarea legionară din România. Nici în școala generală, nici la liceu programa nu prevede abordarea acestui subiect”, a explicat pentru „Adevărul” profesorul Corneliu Riegler. „Materia care se predă pentru Bacalaureat sare peste perioada aceasta, inclusiv peste perioada lui Antonescu. Și atunci elevii termină liceul cu cunoștințe zero.

În manualele de Istorie nu există lecții dedicate. În programa de acum și ale cărei baze au fost puse în anii 2008-2009, legionarii și Antonescu au devenit subiecte tabu. Sigur că profesorul la clasă, dacă vrea, ar putea să vorbească, ar găsi contextul în care s-o facă. Dar cei mai mulți dintre ei se grăbesc să pregătească materia care se cere la Bacalaureat”, a spus Riegler.

În școlile din România, subiectul mișcării legionare este aproape inexistent, ceea ce contribuie la lipsa unei perspective critice asupra acestei perioade istorice.

Elevii studiază Istoria României doar în clasele a VIII-a și a XII-a, iar manualele actuale elimină capitole esențiale despre perioada interbelică și regimul Antonescu.

„Vorbim despre o formă de cenzură, că statul român dorește în locul unei dezbateri libere și a unei abordări în școală să nu spună nimic. Și, în felul acesta, elevii să fie îndepărtați de acest subiect. E clar că totul e făcut intenționat.

Actuala programă a desființat practic Istoria României. Pe nici un manual nu mai scrie „Istoria României”. Pe cel de clasa a VIII-a scrie „Istoria românilor”, iar pe cel de clasa a XII-a scrie „Istorie” ”, susține profesorul.

Lipsa de informații din manualele de Istorie este o dovadă clară a faptului că:

„În prezent se dă o luptă extraordinară pentru a crea un individ cât mai ușor de manipulat. Asta este trista realitate”, a explicat profesorul.

Prin urmare, tinerii care l-au votat pe Călin Georgescu, neavând cunoștințe despre acea perioadă, nu pot înțelege discursul său legionar, chiar dacă și-ar dori acest lucru.

Cum a fost percepută mișcarea legionară de-a lungul timpului

Mișcarea legionară, fondată ca o ramură a Ligii Apărării Național Creștine, a fost un partid politic de extremă dreapta cu orientări ultranaționaliste și antisemite.

„Mișcarea legionară a apărut în cadrul partidului Liga Apărării Național Creștine (LANC), formațiune înființată de un profesor din Iași pe numele său A.C. Cuza”, explică Riegler.

Denumirea de „legionari” provine de la organizația inițială, „Legiunea Arhanghelului Mihail”, care a combinat elemente mistice și fasciste.

Legionarii sunt responsabili pentru o serie de asasinate politice, printre care eliminarea premierului I.G. Duca, istoricului Nicolae Iorga și economistului Virgil Madgearu.

„Erau așa numiții Lăncieri. (…) Ulterior, partidul a luat denumirea de „Garda de Fer”, un partid care a fost interzis de statul român. Când s-a întâmplat acest lucru, prima reacția a lor a fost asasinarea premierului I.G. Duca pe peronul gării din Sinaia”, ne mai spune profesorul de istorie.

Radicalismul lor a culminat în perioada în care România a fost declarată stat „național-legionar” sub conducerea generalului Ion Antonescu și a liderului Horia Sima.

Conform documentelor istorice, legionarii sunt responsabili pentru asasinarea prim-ministrilor Ion Gheorghe Duca (1933) și Armand Călinescu (1939), a istoricului și politicianului Nicolae Iorga (1940), a economistului Virgil Madgearu (1940), precum și pentru „masacrul de la Jilava” din noiembrie 1940.

ntre septembrie 1940 și ianuarie 1941, România a fost declarat stat „național-legionar”, sub conducerea politică și militară a generalului Ion Antonescu, cu sprijinul lui Horia Sima, noul lider al legionarilor, după asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1938, la ordinele regelui Carol al II-lea.

Amândoi sunt considerați criminali de război și responsabili de desfășurarea Holocaustului în România, conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, din 2004.

Un vid educațional și cultural

Tinerii care l-au votat pe Georgescu sunt victimele unui sistem educațional care nu le oferă instrumentele necesare pentru a înțelege complexitatea trecutului.

Profesorul Corneliu Riegler afirmă că lipsa informațiilor istorice creează un individ ușor de influențat. În absența unei culturi generale solide, aceștia au fost captivați de un discurs aparent autentic, fără să înțeleagă implicațiile profunde ale referințelor făcute de Georgescu.

Astfel, sprijinul masiv pentru un candidat controversat evidențiază problemele sistemice din educație, dar și influența unui discurs bine calibrat asupra unei generații dezorientate.