În 2016, Călin Georgescu publica a doua ediție a cărții „Cumpăna României”, un manifest în care își prezenta viziunea politică și soluțiile pentru dezvoltarea țării. Printre subiectele abordate în lucrare se numără relațiile internaționale, educația, economia și viziunea sa asupra viitorului național.
Călin Georgescu despre Rusia: Spiritualitate ortodoxă și unitate națională
Un punct central în viziunea lui Călin Georgescu este relația „specială” dintre România și Rusia, fundamentată pe „spiritualitatea creștin-ortodoxă”.
La doar doi ani după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, Georgescu consideră că poporul român și cel rus sunt „împărtășite de apa marelui fluviu al spiritualității ortodoxe”, susținând că acest legământ religios este mai important decât orice dispută politică sau teritorială.
„Este o împrejurare fericită că atât poporul român, cât și cel rus se împărtășesc cu apa marelui fluviu al spiritualității creștin-ortodoxe, care va curge în veșnicie. Trebuie să știm de unde este bine să bem apa sfântă, aducătoare de liniște și pace, pentru a realiza construcții spirituale care dăinuiesc în timp”, scrie Georgescu.
Aceasta este o poziție extrem de controversată, având în vedere evenimentele recente care au marcat relațiile internaționale, dar care, în viziunea sa, nu reprezintă o problemă majoră.
Georgescu critică constant reacțiile oficialilor români față de „amenințările rusești”. El acuză o „manipulare grosolană” din partea clasei politice care ar încerca să stârnească ura față de poporul rus, promovând o retorică pro-rușă și minimizând agresiunile externe ale Federației Ruse.
Călin Georgescu nu consideră Rusia un inamic al României, ba chiar susține că țara noastră ar trebui să mențină relații mai apropiate cu Moscova, din motive religioase și culturale.
Occidentul și „Noua Ordine Mondială”o amenințarea globalistă
Călin Georgescu își exprimă disprețul față de influențele occidentale, considerându-le o amenințare directă la adresa tradițiilor și valorilor românești.
În opinia sa, „Noua Ordine Mondială neoliberală” reprezintă o forță globalistă care vrea să impună standarde și ideologii periculoase, cum ar fi promovarea drepturilor LGBT și altele.
Georgescu susține că aceste valori sunt incompatibile cu principiile tradițional-creștine ale României și ale altor națiuni din Europa de Est.
Mai mult, el este vehement împotriva conceptului de „drepturi universale”, pe care îl consideră un instrument al decadenței și al „revoluției sexuale”.
El acuză Occidentul de abandonarea valorilor tradiționale în favoarea unei culturi secularizate, în care „divorțul facil” și căsătoriile între persoane de același sex sunt promovate ca normă socială.
Georgescu detaliază „obiective și soluții specifice
În cartea sa, Georgescu detaliază „obiective și soluții specifice” pentru România.
Printre acestea se numără: „șomaj aproape zero în termen de un an de la preluarea puterii de către un guvern naționalist, urmat de declanșarea revoluției sustenabilității”; „impozitare zero pentru gospodăriile țărănești de subzistență timp de 10 ani”; „impozitare zero pentru orice fermă mică sau mijlocie ce face parte dintr-o cooperativă legal înființată”; „sprijinirea achiziției de unelte agricole și materiale necesare pentru producția de hrană sănătoasă”; „Wi-Fi gratuit în toată România în termen de 5 ani”; și „tinerii și persoanele cu vârste între 50-65 de ani care se stabilesc în sate depopulate și demonstrează o activitate productivă vor fi scutiți de plata tuturor impozitelor timp de 10 ani.
În plus, vor beneficia de o primă de instalare în produse românești (unelte, articole casnice, materiale de construcție etc.) în valoare de 30.000 de euro și subvenții la hectar conform mediei europene”.
Suveranitate națională și opoziția față de zona euro
Călin Georgescu consideră că România trebuie să își păstreze suveranitatea națională, iar aderarea la zona euro ar reprezenta o „trădare de țară”.
El este ferm împotriva adoptării monedei euro, susținând că acest pas ar însemna cedarea unor atribuții importante către Bruxelles și ar pune România într-o poziție economică vulnerabilă. În viziunea sa, moneda națională este un „formidabil atu” de care România nu ar trebui să renunțe sub niciun pretext.
De asemenea, Georgescu este un susținător al protecționismului economic și crede că statul român ar trebui să reglementeze și să protejeze resursele interne pentru a se asigura că economia nu devine dependentă de influențele externe.
În acest sens, el critică măsurile economice impuse de Uniunea Europeană și se opune integrării mai profunde în structuri internaționale care, în opinia sa, ar submina autonomia țării.
O viziune pentru viitor: Naționalism economic și revigorarea tradițiilor
Călin Georgescu își propune un proiect național care se bazează pe protejarea și promovarea tradițiilor românești, într-o viziune naționalistă și conservatoare.
Printre măsurile propuse în cartea sa se numără stimulente pentru tinerii care se mută în zonele rurale, pentru revitalizarea satelor depopulate.
De asemenea, Georgescu propune sprijinirea fermelor mici și mijlocii, acordându-le scutiri fiscale și subvenții, pentru a încuraja agricultura tradițională și autosuficiența națională.
În domeniul educației, Georgescu este un critic al influenței marilor centre comerciale asupra tinerelor generații. El se opune fenomenului mall-urilor și consideră că acestea contribuie la „decadența” educației și valorilor tradiționale, făcând un apel la păstrarea unei educații bazate pe valori naționale și creștine.
Refuzul influențelor externe, un proiect naționalist pentru România
Viziunea lui Călin Georgescu este una profund naționalistă, marcată de o rezistență față de orice formă de influență externă.
Criticând Occidentul pentru abandonarea valorilor creștine și susținând o apropiere de Rusia, Georgescu promovează o Românie închisă și protejată de orice „pericole externe”.
În același timp, retorica sa anti-europeană și naționalistă pune sub semnul întrebării direcțiile de integrare europeană și globalizare, în favoarea unui proiect național centrat pe suveranitatea și identitatea românească.
