Analiza fostului ministru Cristian Diaconescu. Ce ascund, de fapt, declarațiile lui Călin Georgescu
Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a făcut declarații relevante în cadrul emisiunii „LIVE” de vineri seară, referitoare la recentele afirmații ale lui Călin Georgescu privind reîmpărțirea teritoriilor ucrainene și posibila revendicare a unor părți de teritoriu de către România.
Diaconescu a subliniat că aceste afirmații par a se alinia cu mesajele venite dinspre Moscova, sugerând că ar putea fi o manevră politică în contextul negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia.
În opinia fostului ministru, acest tip de retorică ar putea fi un semnal mai larg, ce face parte dintr-o serie de tensiuni geopolitice care amenință stabilitatea regiunii.
Potrivit lui Diaconescu, aceste idei, vehiculate din diverse colțuri ale lumii, reflectă o perioadă de incertitudine, generată în mare parte de Rusia, care încearcă să manipuleze percepțiile asupra frontierelor din Europa.
Un trecut turbulent și riscurile unei reîmpărțiri teritoriale
Diaconescu a rememorat faptul că, după 1975 și semnarea actului final de la Helsinki, un stat nuclear, în acest caz Rusia, a atacat un alt stat, Ucraina, în încercarea de a-i schimba harta teritorială.
Este un precedent îngrijorător, care a condus la schimbarea granițelor cu folosirea forței.
În acest context, fostul ministru a subliniat că discuțiile despre reîmpărțirea teritoriilor ucrainene, inclusiv despre posibile revendicări teritoriale din partea României, sunt deosebit de periculoase și contravin valorilor europene și euroatlantice.
Pe de altă parte, fostul ministru a criticat indirect și pe Călin Georgescu, sugerând că acesta fie nu este pe deplin informat, fie își exprimă opinii care ar putea fi utilizate ca „semnale” în scenarii geopolitice mai complexe.
Diaconescu a adăugat că Moscova ar putea să pună în discuție nu doar teritoriile ucrainene, ci și alte zone din regiune, inclusiv Transilvania și Cadrilaterul, aducând astfel în prim-plan o hartă geopolitică mult mai complexă.
„Prima oară, după 1975, după actul final de la Helsinki, a avut loc o reîmpărțire prin folosirea forței. Un stat nuclear a atacat un alt stat, încercând să-l reorganizeze din punct de vedere teritorial.
Aceste subiecte sunt aruncate pe piața publică de vreo 6 ani, fără ca măcar Moscova să spere, decât în ideea de a genera un anume sentiment de incertitudine, mai ales în partea europeană.
Fie domnul Georgescu n-a terminat fraza, fie nu știe, pentru că la această reîmpărțire, din perspectiva Moscovei, mai sunt adăugate și alte zone, și anume Transilvania pleacă la Ungaria, Cadrilaterul pleacă la Bulgaria. Deci fie nu i-au comunicat, fie e surpriza de după.
În egală măsură, Republica Moldova se reunifică spre vest. Argumentul: să caute pe Google cine dorește. Vladimir Putin, personal, i-a dat o hartă lui Igor Dodon cu această constituire a Moldovei unitare, luând din partea românească.
Deci, Basarabia de Sud pleacă spre Cadrilater. Argumentul: un partid pro-rus care este al 3-lea ca reprezentare politică în Parlamentul de la Sofia, a făcut această afirmație acum vreo 2 săptămâni, foarte recent.
Iar în legătură cu Transilvania care pleacă spre Ungaria este certă această abordare, deocamdată la un nivel teoretic”, a spus Cristian Diaconescu la Digi24.
Cum vor funcționa negocierile de pace Rusia-Ucraina și cine va mai participa la ele
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a analizat situația geopolitică actuală, subliniind că lideri regionali precum premierul slovac Robert Fico și premierul maghiar Viktor Orban nu vor merge până la capăt în ceea ce privește dorințele de reîmpărțire a teritoriilor ucrainene.
Diaconescu a atras atenția asupra incertitudinii legate de viitoarele negocieri de pace, menționând că rămâne de văzut dacă acestea vor avea loc cu participarea lui Vladimir Putin și a lui Donald Trump, cu sau fără europeni la masă. Un lucru este însă cert: Ucraina trebuie să fie parte a acestor discuții.
Referindu-se la obiectivele Federației Ruse, Diaconescu a explicat că Moscova urmărește să obțină „adâncime strategică” prin mutarea frontierei sale cât mai spre vest. Acest demers generează un climat de nesiguranță și vulnerabilitate în anumite state europene, inclusiv Slovacia, Ungaria și, posibil, România. Aceste tensiuni pot fi utilizate ca argumente în cadrul negocierilor, deși nu decisive.
În ceea ce privește poziția Uniunii Europene, Diaconescu a pus sub semnul întrebării coeziunea și capacitatea blocului comunitar de a respecta angajamentele asumate. El a subliniat că solidaritatea europeană este testată în contextul actual și a ridicat problema credibilității angajamentelor luate la masa negocierilor.
„Aici este o problemă. Se așteaptă într-adevăr o negociere de pace, așa cum va fi. Cu Putin, Trump… rămâne de văzut… cu europeni, fără europeni? Ucraina va trebui să fie la masă.
Ce își dorește Federația Rusă? Adâncime strategică. Care era cea mai bună formă de a apăra frontiera vestică a Federației Ruse? Mut-o cât mai spre vest.
Din acest punct de vedere, creând un sentiment de disconfort, de suspiciune, de vulnerabilitate în unele state în care este posibil, și ați menționat Slovacia și Ungaria și se pare că se adaugă și România, poate fi un argument la masa negocierii, nu unul definitiv. Partea europeană vorbește despre solidaritate?
Uite cum funcționează solidaritatea. De unde știu că angajamentul meu față de dumneavoastră, odată ce-l stabilim la masă, va fi urmat de executare”, a spus Diaconescu.
Riscurile unei alianțe cu Rusia pentru România
În legătură cu posibila transformare a unei părți din politica internă a României, Diaconescu a discutat despre impactul unei eventuale schimbări de direcție geopolitică, în care România ar susține interesele Rusiei.
El a avertizat că un astfel de scenariu ar duce la retragerea investițiilor externe și ar pune în pericol securitatea națională. Potrivit acestuia, România ar putea pierde încrederea partenerilor internaționali, precum Statele Unite, care ar putea reconsidera angajamentele de apărare.
Un astfel de comportament ar reduce semnificativ resursele financiare destinate apărării, iar România ar putea deveni vulnerabilă în fața amenințărilor externe.
„Două consecințe imediate: retragerea finanțării și a investițiilor. O să spună ce legătură are. Are. Și, în al 2-lea rând, probleme de securitate. Uite un scenariu teoretic. Statele Unite vor 5% din PIB pentru apărare.
Nu vom putea, dat fiind ratingul de țară S&P BBB-, nu vom putea pune o astfel de presiune pe bugetul statului. Statele Unite consideră că, dacă România, de exemplu, nu își aduce aportul necesar, va trebui să se retragă.
Se retrage de la baza de la Kogălniceanu și în acel moment când e vorba de Republica Moldova, Federația Rusă nu se mai teme că intră în coliziune cu o zonă de proximitate geografică a Alianței Nord-Atlantice”, a mai punctat fostul ministrul de Externe.
