Călin Georgescu, acuzat de colaborarea cu Securitatea

Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, a adus în discuție trecutul controversat al lui Călin Georgescu, afirmând că acesta ar fi colaborat cu Securitatea în ultimii ani ai regimului comunist.

Declarațiile sale au fost făcute în contextul în care istoricul Florian Bichir a susținut că Atena Popescu, mama lui Georgescu, a fost membră a Mișcării Legionare, fiind asociată „Cuibului Nicolae”.

Florian Bichir a prezentat documente din arhivele CNSAS care susțin această afirmație, dar nu există date care să confirme colaborarea lui Călin Georgescu cu Securitatea.

Potrivit lui Corneliu Bjola, în anii 1980, pe fondul declinului regimului comunist, criteriile de recrutare ale Securității ar fi devenit mai flexibile. Persoanele cu convingeri ultranaționaliste sau din familii cu legături legionare ar fi fost acceptate pentru colaborare.

„E posibil ca la sfârșit de anii 80 recrutarea în Securitate să nu mai fi fost la fel de eficientă. Regimul era în stare terminală și probabil era mai greu să atragă tineri să lupte pe ei. În astfel de condiții, criteriile de selecție ar fi putut să fie relaxate pentru a obține colaborarea celor cu convingeri super naționaliste, inclusiv a celor care veneau din familii legionare.

Asta îi face pe securiștii recrutați în anii 80 cei mai înverșunați împotriva schimbării de regim din 89 și cei mai periculoși pentru democrația actuală”, a declarat Bjola, potrivit Adevărul.

El a susținut ferm că Georgescu ar fi colaborat cu Securitatea, afirmând că bursele de studiu la Londra și New York în acea perioadă erau rare și accesibile doar celor susținuți de regimul comunist.

„Eu sunt 100% convins de asta. A lucrat pentru ei. Cine pleca cu bursă de studii la Londra și New York în anii 80 de final?”, a întrebat retoric Bjola.

Florian Bichir, despre documentele privind mama lui Georgescu

Florian Bichir a confirmat apartenența mamei lui Călin Georgescu la Mișcarea Legionară, prezentând documente care arată asocierea sa cu „Cuibul Nicolae”. Cu toate acestea, istoricul a subliniat că nu deține informații despre o posibilă colaborare a lui Georgescu cu Securitatea.

„Nu am cercetat dacă Călin Georgescu a colaborat cu vechiul regim. Subiectul cercetărilor mele este legat de relația dintre Ion Antonescu și legionari, nu de cariera lui Georgescu”, a declarat Bichir.

istoricul Florian Bichir
Florian Bichir (SURSA FOTO: evz.ro)

El a precizat că nu trebuie să culpabilizăm o persoană pentru acțiunile părinților, adăugând că mama lui Georgescu nu a fost implicată în acțiuni violente sau criminale ale Mișcării Legionare.

Corneliu Bjola a criticat reacția lui Călin Georgescu la dezvăluirile privind legăturile familiei sale cu Mișcarea Legionară. El a subliniat importanța condamnării Mișcării Legionare, descrisă ca fiind o organizație ultranaționalistă, antisemită și violentă, responsabilă pentru crime și distrugerea valorilor democratice.

„Reconcilierea cu trecutul începe prin recunoașterea adevărului, chiar și atunci când acesta este dureros. Georgescu a ratat șansa de a se dezice de legionari și de ideologia lor”, a afirmat Bjola.

El a evidențiat crimele comise de Mișcarea Legionară, inclusiv Pogromul de la București din 1941, și a menționat că încercările de reabilitare a acestei organizații reprezintă o amenințare gravă la adresa valorilor democratice.

Situația din România, comparată cu aceea a Germaniei post-naziste

Bjola a comparat situația României cu exemplul Germaniei post-naziste, unde procesul de denazificare a inclus recunoașterea și asumarea crimelor regimului nazist. El a adus în discuție exemple ale descendenților liderilor naziști, precum Niklas Frank, fiul lui Hans Frank, care a denunțat public crimele tatălui său, sau Katrin Himmler, strănepoata lui Heinrich Himmler, care a analizat critic moștenirea familiei sale.

Potrivit lui Bjola, astfel de exemple ar trebui să inspire și România în procesul de reconciliere cu trecutul său. „Reconcilierea începe prin acceptarea adevărului, chiar și atunci când acesta este dificil de confruntat”, a concluzionat profesorul.