Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul H.D. Hartmann a declarat că Călin Georgescu nu mai are nicio posibilitate de a participa la alegeri. Acesta a criticat hotărârea Biroului Electoral Central (BEC), considerând că decizia ar putea crea un precedent periculos pentru democrația românească. Potrivit lui Hartmann, excluderea lui Georgescu reflectă dorința forțelor politice dominante de a bloca orice schimbare radicală în sistemul actual.

Călin Georgescu, o candidatură imposibilă din cauza deciziilor statului

Analistul H.D. Hartmann a afirmat că, pentru a permite candidatura lui Călin Georgescu, statul român ar fi trebuit să anuleze toate hotărârile politice adoptate în ultimele luni.

Acesta susține că sistemul nu putea accepta o astfel de schimbare radicală, deoarece ar fi afectat echilibrul de putere stabilit deja.

„Domnul Călin Georgescu nu mai are absolut nicio șansă să participe la acest scrutin electoral. Era și imposibil să i se dea această șansă. Ar fi însemnat anularea tuturor deciziilor din 6 decembrie până astăzi, a întregii politici a statului român”, a spus acesta.

Efectele pe termen lung ale deciziei BEC

H.D. Hartmann avertizează că hotărârea Biroului Electoral Central ar putea constitui un precedent periculos, permițând excluderea definitivă a unor cetățeni din competițiile electorale.

Analistul consideră că această situație amintește de regimurile totalitare, care impuneau interdicții pe viață fără posibilitatea de contestare.

„Ceea ce mie îmi este frică este că această hotărâre din 6 decembrie a CCR-ului să nu fie un fel de condamnare pe viață a unui cetățean român nevinovat de a nu mai putea niciodată candida nicăieri, nici la funcția de consilier local”, continuă el.

Critici dure la adresa autorităților

H.D. Hartmann a condamnat ferm decizia Curții Constituționale și modul în care BEC a aplicat-o, susținând că măsura ridică semne de întrebare asupra respectării normelor democratice.

Acesta compară situația cu regimurile fasciste și comuniste, care impuneau interdicții definitive asupra drepturilor politice ale cetățenilor.

„Acest lucru este foarte grav, din punctul meu de vedere, arată foarte mult a fascism sau comunism, cum vreți dumneavoastră. Ambele sisteme juridice aveau acest tip de decizii care nu mai puteau fi apelate, nu mai puteau fi schimbate, nu mai puteau fi date la o parte și anturau toată viața pe cel condamnat”, spune Hartmann.

Blocaj în relațiile dintre România și Statele Unite

Hartmann susține că hotărârea BEC reprezintă un moment critic pentru democrația românească, cu implicații pe termen lung asupra relațiilor internaționale.

Analistul consideră că acest eveniment marchează un punct de cotitură în politica externă a României, închizând posibilitatea unui dialog constructiv cu Statele Unite.

„Decizia BEC este imposibil de comentat în condiții normale. Peste vreo 10 ani ar trebui să analizăm ce s-a întâmplat ieri. Acest spectacol grotesc al decăderii democrației în România. Este o lovitură care închide dialogul între România și SUA”, explică Hartmann.

România își consolidează legăturile cu Uniunea Europeană

Prin această decizie, România pare să fi transmis un mesaj clar către Statele Unite, consolidând poziția Uniunii Europene ca principal factor de influență la București. H.D. Hartmann sugerează că această schimbare de direcție ar putea fi și un semnal strategic al Franței în raport cu SUA.

„Autoritățile române au transmis un mesaj foarte dur Statelor Unite, că Europa este elementul principal de autoritate în România. Este și un răspuns de bun venit al Franței, de a spune Statelor Unite că în Europa nu mișcă cine vrea, ci cine ordonă Franța”, mai spune acesta.

Statele Unite, în pierdere pe plan geopolitic

Potrivit analistului, decizia BEC reflectă o schimbare a echilibrului de putere în regiune, afectând influența americană în România.

Acesta consideră că, odată cu această hotărâre, dialogul politic din țară a trecut la un nivel strict geopolitic, cu implicații asupra relațiilor internaționale.

„Este o problemă fundamentală geopolitică. Dialogul politic în România s-a transformat într-un dialog geopolitic. Astăzi, când vorbim, Statele Unite au pierdut prima etapă a acestui dialog”, încheie analistul.