Călin Georgescu, noua armă secretă a lui Vladimir Putin?
În România, a fost semnalat un fenomen ciudat pe drumul către alegeri postcomuniste lipsite de interes. O apariție bruscă a unui „virus” populist de dreapta, alimentat de o presupusă mobilizare masivă pe TikTok.
În spatele acestui fenomen, cu o dezmințire incredibilă, se poate observa o umbră care pare să semene mult cu cea a președintelui rus Vladimir Putin, conform unui articol publicat de americanii de la Newsweek.com.
Miza celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale de duminica viitoare este, probabil, cea mai mare din ultimii 35 de ani, după înlăturarea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, în urma uneia dintre cele mai violente revoluții din Europa de Est, care a dus la prăbușirea Pactului de la Varșovia – un cutremur pe care Vladimir Putin l-a descris ca fiind o tragedie.
Dacă candidatul ultranaționalist Călin Georgescu ar câștiga, acest lucru ar putea însemna reîntoarcerea României în sfera de influență a Rusiei. Ar fi o lovitură severă pentru Uniunea Europeană și NATO, organizații față de care Georgescu și susținătorii săi se arată sceptici. Având în vedere că România joacă un rol esențial în cadrul NATO, în sprijinul Ucrainei în lupta împotriva agresiunii rusești, pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, o astfel de victorie ar reprezenta o veste devastatoare.
O rușine a diplomației
Georgescu a declarat că amplasarea scutului antirachetă al NATO în România reprezintă o „rușine a diplomației” și a afirmat că alianța nu ar apăra membrii săi în cazul unui atac din partea Rusiei. El l-a numit pe Vladimir Putin „un patriot” și a susținut că cea mai bună opțiune pentru România ar fi să urmeze „înțelepciunea rusă”.
De asemenea, Georgescu a declarat că a văzut extratereștri și i-a elogiat pe liderii pronaziști ai României din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, considerându-i eroi naționali. În viziunea sa, Europa de Est nu se confruntă cu aceleași probleme ca Europa Occidentală, precum amploarea migrației musulmane și o dreaptă incertă care nu pare să fi renunțat la antisemitism.
Georgescu a apărut brusc pe 24 noiembrie, obținând 22% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, plasându-se pe primul loc. Potrivit mai multor analiști, succesul său ar fi fost favorizat de apariția unui număr semnificativ de conturi pe TikTok, aproximativ 5000, care ar fi fost create cu câteva zile înaintea alegerilor și care au difuzat mesaje aparent coordonate, generând circa 50 de milioane de păreri. Aceste evenimente au ridicat suspiciuni cu privire la o posibilă implicare a Rusiei, iar problema este în prezent investigată.
„Este pentru prima oară când în România apare o campanie de o asemenea ambiție, nu doar ca buget, ci și ca organizare”, a declarat Cristi Birta, expert în piața digitală; acesta a estimat un cost de 2 milioane de euro (cca. $2,1 milioane).
Birta afirmă că, deși este posibil ca Rusia să fie acuzată și există „probe categorice de acest fel și în privința altor țări”, este prea devreme pentru a emite o opinie clară.
Elena Lasconi pledează pentru unitate
Adversara lui Georgescu în cel de-al doilea tur, Elena Lasconi, primărița de dreapta dintr-un mic oraș, nu se arată deloc precaută.
„Dacă rămânem uniți, niciun robot rusesc de pe TikTok nu ne poate învinge”, a declarat ea după alegerile parlamentare din 1 decembrie.
„Nu vom uita tancurile rusești care ne-au ocupat țara”, a adăugat ea.
„La actualele alegeri, nu mai este vorba despre niște partide, ci despre democrația românească și despre rămânerea în NATO și în Uniunea Europeană”, a mai spus Lasconi.
„Voi apăra independența țării noastre față de Rusia. Rusia nu a făcut nimic bun pentru România de-a lungul istoriei”, a continuat aceasta.
Ea are dreptate, spune Newsweek. Rusia a exercitat o presiune considerabilă asupra României, așa cum a făcut și cu toți vecinii săi, mulți dintre aceștia fiind sub ocupație de zeci de ani, fie ca republici parte a Uniunii Sovietice (precum Ucraina), fie ca domenii controlate de sovietici prin partide comuniste-marionetă locale (ca în cazul României).
Printr-un acord sinistru cu Germania nazistă, semnat în 1939 și cunoscut sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, Uniunea Sovietică a confiscat practic nord-estul țării, cedând Ucrainei anumite teritorii, iar cu restul a creat falsele republici „Moldova”.
După război, Uniunea Sovietică a impus comunismul în restul României, așa cum a făcut și în Polonia, Ungaria și în alte țări. Era un sistem contra-naturii, care nu premia munca în vederea excelenței reale, ci recompensa excelența în a fi slugarnic. Rezultatul a fost răspândirea sărăciei, suferinței și opresiunii acolo unde Rusia își extinsese influența, iar întreaga structură, inclusiv Rusia, s-a prăbușit acum aproximativ 35 de ani, odată cu eliberarea Europei de Est și destrămarea Uniunii Sovietice.
Nostalgie pentru comunism și ultranaționalism
Pe de o parte, exista o nostalgie față de comunism în rândul celor care se simțeau lăsați în urmă de capitalism: nu te-ai îmbogățit, dar nici alții nu au făcut-o, iar asta elimina sentimentul de invidie umană, așa cum o înțelegem noi. Pe de altă parte, se regăsea și un amestec toxic de nemulțumiri, similar celor exprimate de americani în timpul președinției lui Donald Trump: „Abjecta elită liberală a ieșit să distrugă țara cu ideile sale, potrivit cărora umanitatea este globală.”
Un alt element important, mai precizează sursa citată, se leagă de ultranaționalism, exemplificat prin sloganul „America First” (În primul rând America), o schimbare ironică în istorie, având în vedere că această idee a fost adoptată și de Vladimir Putin, care nu are prieteni în lume. În acest context, există două posibile explicații.
Mutația genei comuniste a lui Putin
Prima explicație presupune o mutație a genei comuniste a lui Putin, care, inițial, avea o viziune universalistă, dar acum s-a transformat într-un ultranaționalism pur. Mișcarea sa politică ar putea foarte bine să poarte denumirea „Să redăm măreția Rusiei” (o aluzie la celebrul slogan „Make America Great Again” – MAGA – al lui Donald Trump), promovând ideea supremației albilor și a creștinismului, atacuri la adresa comunității LGBTQ+ și a liberalilor, idei împărtășite și de grupările radicale din Europa și Statele Unite.
A doua explicație este mai complexă. Putin vizează să transforme Rusia într-o putere mai grandioasă decât Europa, iar pentru a reuși acest lucru, consideră că trebuie să divizeze Europa în națiuni mai mici și mai ușor de controlat. Aceasta se poate face cel mai bine prin alimentarea sentimentelor anti-UE oriunde este posibil. De exemplu, în Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a adoptat o narațiune favorabilă Kremlinului. Mulți susțin că Putin ar fi trimis „armatele sale informatice” pentru a sprijini Brexit-ul și pentru a o ajuta pe Marine Le Pen în Franța.
Amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016 i-au consoliat poziția lui Trump
De asemenea, amestecul rușilor în alegerile din Statele Unite din 2016 a avut un impact semnificativ asupra retoricii de ură, consolidându-l pe Trump. Deși Trump poate nega implicarea Rusiei cât dorește, el a continuat să impună taxe Chinei și a insistat că Mexicul va plăti pentru zidul de la frontieră.
În general, se crede că manevrele lui Putin au contribuit la dificultățile întâmpinate în cadrul referendumului din octombrie din Moldova, privind aderarea țării la Uniunea Europeană, care a fost aprobat cu o marjă foarte mică – 50,4%. Președinta Maia Sandu a acuzat grupuri de infractori, susținând că au încercat să submineze procesul democratic prin dezinformare și prin cumpărarea de voturi, cu un presupus sprijin financiar din partea Rusiei, fiind estimat că aproximativ 150.000 de persoane au fost mituite pentru a vota împotriva aderării la UE.
În acest context, Trump nu este un susținător al Uniunii Europene, iar susținătorii săi ar putea fi atrași să-l sprijine pe Georgescu. Mesajele sale circulă rapid, și există informații îngrijorătoare despre întâlniri între afiliații lui Trump și candidatul Georgescu.
Tranziția democratică a României a fost una turbulentă
Tranziția democratică a României a fost una marcată de turbulențe, cu scandaluri de corupție și o luptă constantă pentru alinierea la standardele occidentale. Aderarea la NATO în 2004 și integrarea în Uniunea Europeană în 2007 au fost considerate momente-cheie, dar au venit și cu speranțe legate de reforme care s-au dovedit greu de implementat de către guvernele succesive.
În prezent, PIB-ul pe cap de locuitor al României se apropie de 20.000 de dolari anual, iar acest indicator se dublează dacă se ia în calcul și nivelul de trai. De fapt, România a reușit să surprindă chiar și vecini precum Grecia, care nu a experimentat niciodată regimul comunist. Bucureștiul este acum un loc fascinant de vizitat, iar zonele rurale sunt de o frumusețe deosebită, iar direcția țării este cu siguranță una ascendentă.
Totuși, duminica viitoare, provocarea cu care se confruntă România nu reprezintă un simplu incident izolat, ci face parte dintr-un curent global mai larg. Având în vedere vecinătatea cu Ucraina și rolul său în respingerea agresiunii ruse, România devine o țintă tot mai atractivă. Deși ar putea părea un loc îndepărtat pentru unii, nu vă lăsați înșelați. Teoria dominoului, enunțată de George Kennan, se aplică perfect în acest caz, iar dacă România ar cădea, ar putea urma o reacție în lanț care ar afecta și alte națiuni.
