Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a stârnit controverse după ce a explicat că deciziile Curții Constituționale nu sunt cu adevărat definitive, nici măcar pentru propria instituție. Într-o ediție live pentru Gândul, acesta a evidențiat contradicțiile din sistemul juridic și modul în care CCR poate reveni asupra propriilor hotărâri.
Discuția a avut loc în contextul anulării alegerilor, un subiect care a provocat dezbateri aprinse în spațiul public. Severin atrage atenția că, deși hotărârile Curții sunt obligatorii pentru cetățeni, acestea pot fi schimbate chiar de instituția care le-a emis, ridicând semne de întrebare asupra stabilității juridice din România.
Adrian Severin despre interpretarea deciziilor Curții Constituționale
În timpul intervenției sale, Adrian Severin a explicat că, deși hotărârile Curții Constituționale sunt considerate obligatorii și definitive, în practică, instituția poate reveni asupra propriilor decizii. Această situație ridică întrebări privind stabilitatea sistemului juridic și creează incertitudine.
„Deciziile Curții Constituționale, știm cu toții, că deja am auzit de 1000 de ori lucrul acesta, sunt general obligatorii și definitive.
Bun, cu general obligatorii ne-am lămurit, definitive, în condițiile în care Curtea Constituțională nu este o instanță judecătorească, deci nu i se aplică procedurile care în mod normal se aplică instanțelor judecătorești”, a afirmat Adrian Severin.
Contradicțiile dintre hotărârile Curții Constituționale
Severin a atras atenția asupra faptului că o decizie a Curții Constituționale poate fi considerată irevocabilă pentru cetățeni, dar nu și pentru instituția care a emis-o.
Acest aspect ridică semne de întrebare, deoarece Curtea poate reveni asupra propriilor hotărâri fără o justificare clară.
„Și atunci putem avea două interpretări. Decizia este definitivă, în sensul că nu poate fi atacată de cei interesați, cei vizați de decizie. Deci este definitivă pentru noi, dar nu e definitivă și pentru Curtea Constituțională.
O asemenea interpretare, care mie nu-mi place, ca să spun sincer, dar o asemenea interpretare a condus la decizia de anulare a alegerilor, după o decizie dată în legătură cu aceleași alegeri de către aceeași Curte Constituțională și care le valida”, a explicat fostul ministru, potrivit gandul.ro.
O decizie definitivă nu poate fi modificată
În mod normal, o hotărâre definitivă nu ar trebui să poată fi schimbată ulterior de aceeași instituție care a emis-o. Totuși, în cazul anulării alegerilor, acest principiu a fost încălcat.
„Deci, ea e definitivă, dar e definitivă pentru că noi nu o putem ataca, dar nu e definitivă și pentru cei care au dat”, a subliniat Adrian Severin.
Această situație generează un precedent periculos, în care Curtea Constituțională își poate modifica deciziile anterioare, afectând astfel rezultatele unor procese juridice încheiate.
„Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că decizia 32 nu există, pentru că decizia 31 era definitivă și ea nu mai putea fi modificată de aceeași instanță la viitoarele alegeri”, a punctat acesta.
Implicațiile asupra stabilității juridice
Severin a menționat anterior că Uniunea Europeană a fost creată ca un instrument pentru menținerea păcii, subliniind că modificarea hotărârilor definitive ale Curții Constituționale poate afecta stabilitatea juridică.
Dacă o hotărâre considerată definitivă poate fi schimbată, se creează o incertitudine periculoasă în sistemul juridic.
„Hotărârea numărul 31 ea există, cealaltă nu există. Pentru că nu se poate modifica o decizie definitivă, că mai nimic nu mai definitiv decât definitivă”, a concluzionat Adrian Severin.
