CCR ar putea invalida candidatura lui Călin Georgescu

Nu există nicio garanție conform căreria Curtea Constituțională a României (CCR) să îi valideze candidatura lui Călin Georgescu, cu toate că, potrivit  ultimului sondaj de opinie realizat de Avangarde îl arată p ca favorit în viitoarele alegeri prezidențiale.

Conform articolului 146 din Constituție, atribuțiile CCR includ următoarea responsabilitate: „f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.”

Conform articolului 38 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea CCR, se prevede că:

„Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.”

În cadrul jurământului depus de președintele ales, acesta se angajează prin următoarele cuvinte:

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

În consecință, Curtea Constituțională a României (CCR) avea dreptul să examineze contestațiile referitoare la înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă.

În Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024, invocând comportamente și declarații care contravin principiilor fundamentale ale Constituției.

Printre acuzațiile aduse se numără participarea sa la evenimente organizate de Ambasada Rusiei, dar și declarațiile care subminează valorile democratice ale statului român.

Obligatoriu pentru orice candidat la alegerile prezidențiale

Așadar, CCR a subliniat că orice candidat la funcția de președinte trebuie să promoveze integritatea sistemului democratic și să respecte valorile constituționale.

„Orice candidat care aspiră să devină Președinte al României are obligația de a promova integritatea sistemului democratic și a instituțiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului și valorile și principiile pe care acesta se întemeiază.

A contrario, lipsa atașamentului la valorile constituționale constituie un comportament care, în sine, este contrar Constituției și care este sancționat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională, iar, în cazul persoanelor care candidează la cele mai importante demnități din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate în cadrul alegerilor, fără ca vreuna dintre aceste „sancțiuni” să poată fi considerată o vătămare a drepturilor lor constituționale.”

Judecătoarea Iulia Scântei a formulat o opinie separată, considerând că CCR nu ar trebui să analizeze comportamentele și discursurile politice ale unui candidat, ci doar să verifice respectarea condițiilor legale pentru înregistrarea candidaturii.

Avocatul Eduard Jurgen Prediger a criticat decizia CCR, susținând că aceasta a introdus un criteriu de validare a candidaturilor ce nu este prevăzut de lege, respectiv „constituționalitatea” opiniei politice a candidatului.

Călin Georgescu a atacat Constituția României

Cu toate astea,  Călin Georgescu a atacat în mod deschis Constituția României, începând cu deciziile CCR, continuând cu apartenența României la Uniunea Europeană și NATO și chiar susținând pozițiile Rusiei.

Georgescu a contestat public și anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, deși aceasta era o decizie general obligatorie.

De asemenea, a criticat apartenența României la UE și NATO, susținând că România ar putea prospera fără aceste organizații.

De exemplu, Georgescu a declarat că România „stă pe munți de aur” și nu are nevoie de apartenența la UE sau NATO, în contradicție cu prevederile constituționale care garantează integrarea țării în aceste organizații internaționale, potrivit adevarul.

Articolul 148 din Constituția României prevede că aderarea la Uniunea Europeană și tratatele internaționale este reglementată prin lege, iar articolul 149 stipulează procedura similară pentru aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.

În acest sens, orice atac asupra acestor tratate și a integrării României în UE și NATO constituie o încălcare directă a Constituției.

Un  alt motiv de îngrijorare ar fi și faptul că Rusia l-ar fi ajutat pe Georgescu prin intermediul rețelelor sociale pentru a obține un număr semnificativ de voturi.

CCR a anulat alegerile prezidențiale din 2024 tocmai din cauza manipulării votului și a influenței externe.