Conform documentelor Parchetului General, Călin Georgescu ar fi coordonat o serie de acțiuni prin intermediul lui Horațiu Potra, un mercenar cu activitate internațională. Ancheta susține că planul său a fost pus la punct în cadrul unei întâlniri clandestine desfășurate la o fermă din Ciolpani, la câteva zile după anularea alegerilor prezidențiale.
La această reuniune ar fi participat mai mulți apropiați ai lui Călin Georgescu
La această reuniune ar fi participat mai mulți apropiați ai lui Georgescu, printre care Eugen Sechila și Alexandru Ștefan Vornicu, persoane care, potrivit autorităților, ar fi jucat un rol activ în presupusa conspirație.
Cu două zile înainte de anularea alegerilor, Andrei Avram, lider al grupării „Ciurarii”, l-ar fi contactat pe Potra pentru a-i propune o întâlnire cu un apropiat al lui Georgescu. Potra a acceptat propunerea și s-a deplasat din Congo spre România, făcând escală în Dubai.
„Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe reţelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autorităţile ar urmări uciderea unor participanţi la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgenţă, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmaţi de autorităţi, urmărind astfel decredibilizarea instituţiilor statului român şi crearea unui sentiment de teamă în rândul populaţiei”, susținut procurorii.
Candidatul independent se confruntă cu mai multe acuzații
În aceeași perioadă, Georgescu a discutat telefonic cu Eugen Sechila, menționând existența unui plan pe care urma să-l dezvăluie ulterior. Pe 5 decembrie, Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al lui Georgescu, a transmis mesaje alarmiste către mai mulți angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.
Aceste mesaje sugerau că exponenți ai clanurilor interlope primiseră arme de foc și că li se garantase imunitate penală, informații care au fost interpretate de anchetatori ca parte a unei strategii de decredibilizare a autorităților.
„Probele administrate dovedesc că Georgescu a acţionat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a iniţiat contactul şi a reunit participanţii într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineaţa zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei şi sosirea treptată a participanţilor sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni şi să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanţii menţionaţi anterior au avut o discuţie în condiţii de confidenţialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanţii fiind foarte preocupaţi de anularea alegerilor prezidenţiale.
Discuţiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind şi cel care i-a chemat în acea locaţie pe Horaţiu Potra, Ionuţ Sechila şi celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obişnuit al locului, ceilalţi se deplasau pentru prima oară în respectiva locaţie.
Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacţiunii, a impus tăcerea în faţa personalului fermei şi a dictat desfăşurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalţi participanţi”, se mai arată în documentele Parchetului.
Anchetatorii au tras mai multe concluzii
Pe 7 decembrie, are loc întâlnirea de la ferma din Ciolpani, considerată un moment esențial al presupusului complot, susțin procurorii. Participanții au sosit în mod discret, evitând orice suspiciuni. Parchetul susține că această întâlnire ar fi fost organizată cu o atenție sporită la detalii, pentru a preveni scurgeri de informații.
În urma discuțiilor, anchetatorii au tras concluzia că planul de destabilizare ar fi fost pus în aplicare imediat după reuniune. Evenimentele ulterioare, caracterizate printr-o succesiune rapidă de acțiuni, au fost interpretate drept dovada unei strategii premeditate.
„Secvenţa logică a acţiunilor şi corelarea acestora cu discuţiile purtate au vizat stabilirea unor direcţii obiective precise. Rapiditatea şi coerenţa cu care s-au desfăşurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanţii au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuţios.
Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanţi atent selectaţi şi un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influenţa deciziile şi a coordona acţiunile celor prezenţi. Ulterior, acţiunile lui Horaţiu Potra şi declaraţiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos şi nesiguranţă, afectând astfel procesul democratic”, au conchis procurorii.
După întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, lider al organizației radical-naționaliste „Frăția Ortodoxă”, căruia i-ar fi transmis un mesaj cu implicații mobilizatoare.
Stenogramele publicate de procurori
Acestea sunt discuțiile interceptate de către procurorii în dosarul lui Horațiu Potra, conform Pro TV.
Pilu: Asta zice să votăm Lasconi. Are volanul invers şi asta.
U.A: Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei şi dat foc.
I.A: Nu se poate aşa ceva. Frica din ei, frate, că îi bagă ăsta în puşcărie dacă iasă el. Ce facem şefu dacă e aşa? Ieşim?
Horaţiu Potra: Aşteptăm să vedem ce declară CG.
Ulterior, pe 7 decembrie (ora 12:13).
Horaţiu Potra RO: Salut. Câţi sunteţi acasă?
A. P.: Eu, L. P., I., D..
R.S.A.: Venim şi noi, cei plecaţi, dacă e nevoie.
Horaţiu Potra: Care vreţi să veniţi mâine la Bucureşti?
A. P.: Eu vin.
Potrivit sursei menționate, scopul întâlnirii în București în data de 08.12.2024 ar fi fost organizarea unui protest, aspecte care rezultă din discuțiile purtate de către A.L. cu G.G.A. în data de 07.12.2024, orele 01:08 – 01:37.
GGG : Cum stăm cu lovitura?
GGG: : ))
A.L.: Încă nu știu nimic, rege.
A.L.: : ))
A.L.: Numai la 2 jumate, ajunge șefu.
A.L.: Ne strângem la București
GGG: Care, cum?
GGG: Vin toți
GGG: ?
A.L.: Cât mai discret, rege.
A.L.: Să nu fie numele lui în asta.
A.L.: Ca și cum îi chemi tu pe oameni.
GGG: Da, clar.
GGG: Nu e bai.
Rechizitoriul întocmit de Parchetul General
Procurorii susțin că ar fi fost vorba despre mercenarii lui Horațiu Potra.
„Cei 20 de mercenari care l-au însoţit în această acţiune nu sunt simpli luptători, ci nucleul său de elită – cei mai apropiaţi şi de încredere oameni ai săi aflaţi în România în acel moment, cu o vastă experienţă în misiuni de destabilizare, lupte urbane şi utilizarea armelor letale şi explozibililor.
Aceşti indivizi acţionează organizat, conform unor planuri strategice bine puse la punct, având capacitatea de a executa atacuri coordonate şi de a adapta rapid tacticile în funcţie de reacţia forţelor de ordine”, se arată în rechizitoriul întocmit de Parchetul General.
Potra şi mercenarii săi au fost prinși de către autorități în timp ce se îndreptau înarmați către București. Ulterior, judecătorii l-au pus în libertate pe Potra.
„Modul ulterior de derulare a evenimentelor indică faptul că evenimentele din 7 – 8 decembrie 2024 erau doar avanpostul unor acţiuni paramilitare premeditate, gruparea coordonată de Horaţiu Potra fiind pregătită, atât din punct de vedere tactic, cât şi la nivel declarativ pentru generarea unor acţiuni violente, cu scopul împiedicării exercitării puterii de stat de către autorităţile democratice, generând un risc iminent pentru securitatea naţională. (…) Folosirea mercenarilor în astfel de situaţii prezintă un risc major, deoarece sunt instruiţi pentru operaţiuni de destabilizare şi tactici de gherilă.
Spre deosebire de manifestanţii obişnuiţi, aceşti indivizi au capacitatea şi voinţa de a utiliza forţa letală pentru a-şi atinge obiectivele. Caracteristicile-cheie ale grupului includ experienţă în zone de conflict, având în vedere că mercenarii au efectuat activităţi în Congo, un teatru de război caracterizat prin confruntări violente, utilizarea explozibililor şi tactici de război urban.
Aceştia sunt specializaţi în utilizarea tehnicilor de diversiune, ceea ce înseamnă că, în loc de un protest spontan, grupul poate aplica tactici de infiltrare, provocare a forţelor de ordine şi manipulare a mulţimii. (…) Capacitatea lor de coordonare şi atac strategic le permite să folosească arme albe şi materiale pirotehnice, de tipul celor găsite asupra lor, nu doar pentru efectul lor de panică, ci şi pentru a provoca distrugeri controlate, a dezorganiza intervenţia forţelor de ordine şi a destabiliza infrastructura critică.
Prin plasarea strategică a dispozitivelor pirotehnice şi utilizarea tacticilor de luptă urbană, aceştia ar fi putut crea un climat de teroare, forţând autorităţile să reacţioneze într-un mod care să alimenteze şi mai mult haosul şi nemulţumirea publică. Totodată, periculozitatea acţiunilor care se pregăteau derivă în primul rând din calitatea de mercenari a participanţilor, organizarea lor strict ierarhică şi din loialitatea absolută faţă de liderul lor, Horaţiu Potra. Având, la acel moment, sub comanda sa directă peste 290 de mercenari activi în Congo, acesta operează după structuri specifice grupărilor paramilitare, unde disciplina, subordonarea şi execuţia rapidă a ordinelor sunt esenţiale”, susțin anchetatorii.
Finanțarea realizată de Bogdan Peșchir
Alte informații arată că Bogdan Peșchir a finanțat o campanie complexă de influențare, desfășurată pe platforma TikTok, donând suma de 1 milion de euro, destinată promovării lui Călin Georgescu. O tranșă semnificativă a fost plătită direct către platforma TikTok, între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, în valoare de 381.000 de dolari.
Amintim că suma a fost confirmată oficial de către reprezentanții TikTok în România, în cadrul unei discuții cu autoritățile române, desfășurate la data de 28 noiembrie 2024. Bogdan Peșchir a recunoscut efectuarea plății.
„Un element important îl reprezintă cunoașterea de către Georgescu Călin și de către persoanele apropiate care coordonau campania electorală a acestuia, a intenției lui Bogdan Peșchir de a contribui la finanțarea campaniei sale electorale în acest mod, relevante fiind conversațiile purtate pe rețelele de socializare între aceștia”, arată referatul Parchetului General.
