Călin Georgescu poate fi scos din cursa prezidențială numai dacă este condamnat penal

În raportul său privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Comisia de la Veneția face o mențiune despre Călin Georgescu în contextul unei posibile descalificări a acestuia din cursa prezidențială.

Se pare că un candidat care a manipulat alegerile prezidențiale poate fi exclus doar dacă este condamnat penal, conform regulilor acceptate de statele membre ale Consiliului Europei. Așadar, în cazul lui Călin Georgescu, ar fi nevoie de o condamnare penală pentru a-l exclude din competiția electorală, nu doar de acuzații sau alte motive politice.

Există riscul ca CCR să influențeze astfel de decizii politice. În trecut, Diana Șoșoacă (SOS România) a fost exclusă din competiție fără un verdict judecătoresc, pe baza unor afirmații care ar fi încălcat Constituția României.

Comisia de la Veneția nu poate să comenteze decizia CCR

Comisia de la Veneția nu are autoritatea să comenteze decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale. Tot ce face ea este să răspundă la întrebarea: „În ce condiții și pe baza căror reguli juridice poate o curte constituțională să anuleze alegerile, luând exemplul din România?”

Raportul de urgență, cerut de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, subliniază că nu este treaba Comisiei de la Veneția să analizeze în detaliu cazul sau să judece decizia CCR. Totuși, ea încearcă să ofere câteva clarificări generale, care vor fi detaliate mai târziu.

Deocamdată, Comisia de la Veneția explică faptul că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 poate avea sens doar dacă efectele anulării sunt mai puțin grave decât dacă s-ar accepta rezultatele, chiar dacă acestea au probleme. În plus, rezultatele ar trebui să poată fi contestate dacă sunt încălcate drepturi, libertăți sau interese electorale, iar statul este obligat să asigure alegeri libere și o campanie corectă.

Comisia de la Veneția critică mai multe decizii ale CCR

Comisia de la Veneția critică mai multe decizii ale CCR, precum dreptul la apărare. Persoanele afectate de o decizie trebuie să aibă posibilitatea să își exprime punctele de vedere și să aducă dovezi. De exemplu, Elena Lasconi și Călin Georgescu ar fi trebuit să aibă dreptul de a se apăra în fața CCR, dar acest drept le-a fost refuzat.

De altfel, deciziile CCR nu ar trebui să se bazeze pe informații secrete. În cazul României, judecătorii au folosit doar patru rapoarte ale serviciilor secrete, care au fost ulterior făcute publice. Aceste rapoarte menționează manipularea alegerilor și implicarea Rusiei, dar nu oferă dovezi clare.

CCR a anulat alegerile prezidențiale din 2024 fără a cere informații suplimentare de la autoritățile competente, iar autoritățile nu au făcut niciun efort pentru a dovedi că alegerile au fost afectate de influențe externe. O astfel de decizie importantă trebuie să aibă dovezi clare și nu să se bazeze doar pe informații secrete, pentru a asigura transparența și verificabilitatea.