Expertul în politici de apărare și securitate, Hari Bucur-Marcu, a vorbit despre scenariul scoaterii României din NATO. El a lansat și alte critici la adresa candidatului independent Călin Georgescu, după ce acesta a obținut poziția de favorit în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Hari Bucur-Marcu a vorbit despre scenariul scoaterii României din NATO
Bucur-Marcu a susținut că Georgescu ar fi „prorus” și „izolaționist”, iar alegerea lui ar putea duce România la excluderea din Alianța Nord-Atlantică.
Bucur-Marcu a subliniat faptul că, în prezent, România este membră NATO de 20 de ani, iar dacă țara ar dori să iasă din Alianță, conform articolului 13 din Tratatul NATO, ar trebui să denunțe tratatul cu un an înainte, informând Guvernul SUA despre decizia respectivă.
În plus, ar fi necesar un referendum pentru modificarea Constituției României, deoarece aderarea la Alianță este reglementată de legea fundamentală a țării.
Totuși, expertul în securitate a precizat că există riscul ca România să fie exclusă din NATO chiar fără a urma acești pași formali, având în vedere că deciziile în Alianță sunt luate prin consens și, în cazul în care majoritatea membrilor nu mai doresc România în NATO, aceasta ar putea fi exclusă din Alianță.
„Dacă suntem bătuți în cap și vrem să ieșim din NATO, nu ne va ține NATO împotriva voinței noastre. Nu există o variantă în care să ne salveze NATO de noi înșine. Nu există așa ceva, nici procedural, nici conceptual, nici moral. Dacă noi vrem să ne facem singuri rău, ne vor lăsa toți să ne facem singuri rău. În privința asta nu există niciun fel de dubiu”, a spus Hari Bucur-Marcu la Digi24.
Călin Georgescu, atacat din toate părțile
Bucur-Marcu a susținut și că, dacă Georgescu ar ajunge președinte, România ar putea fi dată afară din NATO și Uniunea Europeană „pentru că noi vrem să ieșim”.
El a spus că nu există niciun impediment legal în Tratatul NATO pentru ca o țară să fie eliminată, iar un astfel de scenariu ar putea deveni realitate dacă România ar manifesta o poziție ostilă Alianței.
În analiza sa, Bucur-Marcu a comparat situația României cu cea a altor state membre NATO care, deși au adoptat poziții naționaliste, nu au căutat să părăsească Alianța.
El a făcut referire la lideri precum Viktor Orban și Recep Erdogan, care, deși au avut divergențe cu NATO, nu au dorit să își retragă țările din Alianță.
Bucur-Marcu îl critică din nou pe Georgescu și spune din nou că acesta ar avea viziuni „prosuse” și „izolaționiste”, care ar putea conduce România spre o ieșire unilaterală din NATO, în opinia specialistului.
„Dacă vă uitați la Erdogan, nu și-a propus niciun moment să scoată țara din NATO. Deși în aranjamentele de structură militară a NATO, Turcia are un rol aparte, în sensul că are un comandament NATO pe teritoriul ei, dar nu contează pe NATO decât în anumite elemente ale apărării proprii. Nu vin forțe, cum vin la noi, să apere România. La turci nu e așa: ei au suficient de multe forțe să se apere singuri. Au nevoie de NATO în câteva elemente: informații, apărare aeriană comună și planificarea pentru operații comune”, a mai spus el.
SUA ar putea folosi aceleași tactici pentru a „forța” rămânerea țării în Alianță
Bucur-Marcu a explicat că, în cazul unei ieșiri din NATO, România ar putea pierde sprijinul militar al Alianței, iar statele membre nu vor avea obligația de a apăra țara. În trecut, Grecia a cerut în 1980 să iasă din Alianță, dar a revenit asupra deciziei sub presiunea Statelor Unite, care au folosit baze militare și alte mijloace de presiune pentru a o păstra în Alianță.
„Dacă o să ne scoată din NATO, o să ne scoată pentru că noi vrem să ieșim. Dacă noi dovedim că nu mai vrem să fim aliați, vom fi dați afară”, a spus el.
Bucur-Marcu a indicat că, în cazul în care România ar încerca să părăsească NATO, SUA ar putea folosi aceleași tactici pentru a „forța” rămânerea țării în Alianță, având în vedere importanța strategică a scutului de la Deveselu.
„Americanii au mai avut situații de genul ăsta. Au avut guverne aliate sau prietene care pe urmă au fost schimbate cu guverne ostile Americii, cum s-a întâmplat cu trei ani în urmă în Afganistan: ei aveau o bază acolo pe care contau să controleze militar și China, nu era folosită doar pentru Afganistanul propriu-zis. Ei bine, administrația Biden a fost cea care a renunțat la acea bază. Pe aranjamentele inițiale, SUA ar fi trebuit să rămână acolo cu vreo 5.000 de oameni acolo în baza respectivă, chiar dacă ar fi luat talibanii conducerea Afganistanului”, a spus Hari Bucur-Marcu.
