Alegerile prezidențiale din 2024 au adus schimbări neașteptate în peisajul politic românesc, iar rezultatele primului tur au deschis calea către posibile tensiuni instituționale.

Ilie Bolojan, liderul interimar al PNL, a declarat că există riscul ca, odată ales președinte, Călin Georgescu să adopte decizii care ar putea duce la dizolvarea Parlamentului. Aceste temeri sunt alimentate de prevederile constituționale care îi oferă șefului statului prerogative ce pot influența direct stabilitatea politică a țării.

Dizolvarea Parlamentului – o posibilitate în opinia lui Ilie Bolojan

Ilie Bolojan, președintele interimar al Partidului Național Liberal (PNL), a adus în discuție un scenariu politic alarmant, în cadrul unei intervenții la Digi24.

El a subliniat temerile generate de posibilitatea ca, odată ales președinte, Călin Georgescu să adopte o abordare neprevăzută, care ar putea duce la dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate.

„Se poate duce o coaliție cu o propunere de premier. Dumneavoastră, știți, președintele poate să nu accepte, poate să vină să propună altceva. Nu se respectă, poate să vină să să propună din nou anumite chestiuni de genul acesta și asta înseamnă să poată dizolva Parlamentul în anumite situații.

Dar orice ipoteză ar fi de tipul acesta, ceea ce este, subliniez, probabilă, pentru că, din moment ce nu există o predictibilitate în acțiunile unui președinte, te poți aștepta la orice”, a explicat Bolojan.

Constituția permite dizolvarea Parlamentului în anumite condiții

Articolul 89 din Constituția României reglementează posibilitatea dizolvării Parlamentului. Acest lucru este permis dacă Parlamentul respinge în mod repetat nominalizările președintelui pentru funcția de prim-ministru, într-un interval de 60 de zile.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată”, se arată în textul constituțional.

Această prevedere conferă președintelui un rol esențial în formarea guvernului, dar implică și riscul unor decizii care pot accentua instabilitatea politică.

Ilie Bolojan: „Distrugerea partidelor politice nu este soluția”

Bolojan a reafirmat necesitatea unei reforme a clasei politice, dar a avertizat împotriva unor acțiuni care ar putea submina fundamentele democrației.

„Într-o ţară în care terenul este pregătit pentru a potenţa o stare de nemulţumire, această perturbare vine pe un fond care nu face decât să amplifice un vot antisistem, ceea ce poate cu siguranţă afecta un proces electoral.

Dacă e să fim cât se poate de corecţi – şi eu caut să fiu un om corect cu oamenii – această stare de fapt vine pe un fond de nemulţumire faţă de lumea politică şi sigur că reforma lumii politice este necesară, dar distrugerea partidelor politice sau anularea sistemului democratic cu siguranţă nu este soluţia pentru ca ţara noastră să se dezvolte şi să meargă înainte”, a declarat liderul PNL.

El a atras atenția asupra pericolului reprezentat de un eventual val antisistem, amplificat de nemulțumirile populației față de actuala clasă politică. Potrivit acestuia, astfel de manifestări pot perturba procesele electorale și pot genera instabilitate pe termen lung.

Rusia, suspectată de influențe externe în campanie

Întrebat despre posibilele influențe externe asupra rezultatelor electorale, Ilie Bolojan a ezitat să facă acuzații directe, dar a sugerat că există similitudini cu alte procese electorale din Europa de Est.

„Eu nu pot să fac afirmaţii pe care nu le pot proba. Cu siguranţă astfel de perturbaţii majore, care înseamnă o difuzare puternică în zona unor canale de online şi amplificarea unor lucruri, au nevoie de o susţinere puternică din spate, au nevoie de profesionişti şi în acelaşi timp, dacă urmăresc ceea ce s-a întâmplat în alte ţări din această zonă, în alte procese electorale, seamănă într-adevăr cu o tehnică de acest tip. Dar eu personal nu am elemente care să mă facă să spun asta”, a menționat el.

Liderul PNL a subliniat că stabilitatea politică este esențială pentru siguranța și dezvoltarea țării.

„Un preşedinte care vine cu nişte afirmaţii care nu pot genera încredere va duce la instabilitate, va duce la o situaţie în care complicaţiile vor fi foarte mari. Prin urmare, România duminică este la o intersecţie în care doar direcţia vest este direcţia sigură. Orice alte soluţii care par miraculoase, în Europa de Est nu funcţionează”, a concluzionat Bolojan.

Alegerile prezidențiale: un rezultat neașteptat

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a adus surprize majore. Deși Marcel Ciolacu era favorit, numărarea voturilor a schimbat clasamentul.

Călin Georgescu, candidat independent, a obținut 22,94% din voturi, devansându-i pe Elena Lasconi (19,18%) și Marcel Ciolacu (19,15%).

Turul doi al alegerilor, care are loc pe 8 decembrie, va decide viitorul președinte al României, între Călin Georgescu și Elena Lasconi.